Recenzie "Flori pentru Zoe" de Antonia Kerr

                                    Flori pentru Zoe

Număr de pagini: 128

Editura: Nemira

Autor: Antonia Kerr
Format: Paperback
Colecția: Damen Tango

"Atunci, ea m-a răsplătit cu un sărut pe obraz și a dispărut legănându-și șoldurile în noaptea caldă și mohorâtă. Nu mai e nevoie să spun că n-am putut să dorm; e adevărat, băusem ceva, dar ceea ce mă tulbura era parfumul pe care Zoe îl lăsase în inima mea aflată în cădere liberă. Eram Titanicul și ea aisbergul: m-aș fi scufundat rapid gâlgâind, în vreme ce ea ar fi rămas acolo neclintită, ca o victorie a naturii."

ANTONIA KERR

Descriere

Richard părăsește zgomotosul și agitatul Manhattan pentru câteva zile liniștite în Florida. Are peste șaizeci de ani, e singur și deprimat. Atunci o întâlnește pe tânăra Zoe... Și totul se schimbă. Văzută prin ochii bărbatului îndrăgostit, lumea devine cu totul alta.

Recenzie

Această carte am achiziționat-o de pe Libris în urmă cu câteva luni, mai precis în vară, deoarece am văzut-o la un preț foarte mic, și în mintea mea era "De ce nu?". Ce m-a atras foarte mult la această carte a fost coperta, pentru că , să fiu sinceră, are un aspect genial, din punctul meu de vedere.

Am fost destul de profund dezamăgită când a ajuns , în principiu pentru că este în ediție de buzunar și tipul acesta de cărți nu prea sunt pe placul meu, datorită scrisului destul de minuscul. Mi se obosesc ochii foarte repede la genul acesta de cărți și mereu le încadrez pe toate în categoria celor care nu mă încântă în nici un fel. Mai simplu spus: mă incomodează. Totuși, zilele trecute avem nevoie de o lectură ușoară și prima carte pe care am sesizat-o a fost Flori pentru Zoe . Așadar, am început să o citesc , iar în decursul a câtorva ore, am terminat-o.

Părerea mea sinceră este că pot s-o încadrez la categoria cărților așa și așa. Spun asta , în primul rând deoarece nu m-a impresionat foarte mult și ceea ce se petrece pe parcursul cărții nu este  clar pentru mine.

Această povestire îl surprinde pe Richard, care este destul de în vârstă, sau cel puțin așa cred, deoarece nu mai înțelegeam când povestește despre trecut și când face referire la prezent . Considerentul acesta m-a derutat foarte tare, astfel că eram la un moment dat în ceață, dar oarecum am reușit să îmi dau seama, cu ajutorul descrierii de pe spatele cărții, că, de fapt, Richard se afla la o vârstă destul de înaintată, aceasta fiind în jur de șaizeci și ceva de ani.

Până să ajungem la povestea de dragoste dintre el și Zoe, însă, trebuie să precizez că acesta reușește să întrețină un anumit număr de relații cu câteva dintre fetele pe care le-a cunoscut în decursul mai multor ani.

L-am catalogat pe acest Richard, ca fiind unul dintre acei bătrâni care nu au altceva de făcut decât să se uite după femei mai tinere decât ei. Nici nu puteți să mă judecați că spun asta, deoarece exact ceea ce afirm eu în momentul de față se petrece și în carte. Astfel, am motive destul de întemeiate pentru a-l încadra în această categorie.

Ce m-a impresionat, poate cel mai mult la această carte, a fost iubirea pe care o nutrea Zoe față de Richard. Nu pot să spun că mi se pare ceva remarcabil faptul că ea iubește un om mai în vârstă decât ea, deoarece, într-o altă ordine de idei, acesta i-ar putea fi tată. Însă, m-a surprins cum ea ar fi renunțat la oricine altcineva pentru iubitul ei Richard.

Aceasta este o dovadă că iubire nu are limite și că nu poți să îi poruncești inimii, da pe lângă faptul că m-a impresionat această iubirea pe care o purta pentru protagonist, aș putea spune, totodată, că nu mi se pare normală o astfel de iubire, deoarece, Richard fiind la o vârstă destul de înaintată, ar putea în orice minut sau secundă să părăsească lumea celor vii.

Cred că acesta a fost singurul lucru care mi-a atras atenția pe tot parcursul lecturii, deoarece în mare parte, totul mi se pare incert. Autoarea nu are un stil demn de apreciat, ci mai degrabă, în contextul cărții este folosit un limbaj vulgar, semn că această carte nu este pentru toată categoria de vârste.

Sunt sigură că părerile referitoare la această carte se împart, însă mie nu mi-a plăcut și dacă ar fi să o evaluez prin intermediul unor steluțe, i-aș acorda 3 steluțe. ( Și acestea cu indulgență).

Un punct slab al acestei povestiri ar fi și faptul că finalul nu este unul concret, astfel că n-am înțeles nimic din acesta, simțeam că ceva lipsește și, sincer, aș fi continuat într-un mod diferit. Prin diferit nu vreau să spun că doar aș fi ales altă cale e a încheia cartea, ci l-aș mai fi continuat, cu cel puțin un fragment.

Așa nereușită cum a fost, am reușit să găsesc în contextul acesteia, 3 citate referitoare, în principiu, la viață.

Acestea o să le redau aici:

           "...orice am face, viața ne prinde din nou în pasa ei."

           "...te obișnuiești ușor să fii iubit."

           

            "...viața e făcută din fericire și nefericire."

Lectură plăcută! ( În cazul în care doriți să încercați această carte.)