Recenzie - Fantoma de pe lac de Monica Ramirez

Fantoma de pe lac

Autor: Monica Ramirez
Editura: Librex Publishing
Număr de pagini: 320
Dată apariție: iunie 2017

Ashley White, scriitoare de romane de dragoste, istorice ori contemporane, de spionaj ori cu iz fantasy, se instalează în noua ei cabană din orășelul Spearmint Lake, statul Michigan, cu intenția de-a termina la timp romanul la care lucrează. Dar nopțile îi sunt bântuite de un misterios sunet al apei ce provine dintr-o sursă invizibilă, iar cimitirul din apropiere este bântuit de fantoma lui Frank Stanton, un polițist local ucis în urmă cu douăzeci și cinci de ani. O crimă încă rămasă neelucidată.

Misterele se înmulțesc cu rapiditate, la fel și secretele întunecate și prietenii noi care spun adevărul doar pe jumătate. Obsedată de o fantomă care cere tot mai insistent să i se facă dreptate și un criminal a cărui mască începe să alunece, Ashley are toate motivele să se teamă că nu va reuși să supraviețuiască până la sfârșitul verii.

Fantoma de pe lac este mereu cu ochii pe tine, te urmărește și îți oferă prilejul de a-i descoperi tainele pe care le păstrează cu tărie într-un suflet fantomatic. Pe de altă parte, aceasta te farmecă cu pudoarea ei și te poartă pe culmi inimaginabile, te adună și te împrăștie dintr-o singură mișcare, alungându-ți somnul și dându-ți energie pentru a putea continua cercetarea, pentru a o putea descoperi, măcar puțin, din ceea ce ascunde.
Prinsă în mrejele fantasticului, termenul de noapte, pentru mine, s-a transformat în noapte albă, destinată cititului. Monica Ramirez are deosebitul dar de a concepe povești cuceritoare, misterioase și calitative, astfel că am ajuns să mă compar cu o bucată de fier, iar Fantoma de pe lac a fost magnetul, din a cărui câmp n-am ieșit și nici nu mi s-a oferit prilejul de a face acest lucru, asta până când legătura strânsă dintre mine și fantomă și-a epuizat toți electronii. Cu alte cuvinte, cartea nu și-a găsit alt loc de poposit, decât în mâinile mele care au ținut-o strâns până la finele ei.
Încă din primele pagini, povestea prinde contur, particularizând-o pe Ashley White ca fiind o femeie puternică, dornică de cunoaștere și pasionată de minunățiile naturii. Iubea să își petreacă zilele libere în locuri cât mai liniștite, în care populația nu zumzăia precum niște albine, dar sentimentele ei apreciative se perindau în jurul cabanei pe care și-a achiziționat-o cu scopul de a petrece acolo o mare parte din viața ei. Cine este Ashley White? Energică și plină de viață, Ashley este o scriitoare de romane de dragoste, istorice și contemporane, de spionaj sau cu iz fantasy. Viața ei poate fi percepută ca fiind una normală, dar grea, prevăzută cu un trecut amăgitor, trecut care îi amintește mereu de ceea ce era odată, de ceea ce erau părinții ei odată, căci aceștia au părăsit-o mult prea devreme, mama ei luându-și rămas bun de la tot ceea ce înseamnă real, cu foarte mult timp în urmă, după care, la doar un an, a urmat-o și tatăl ei. Nu doar trecutul este ciudat, ci povestea capătă o tentă stranie și datorită cadrului în care se petrece acțiunea, Michiganul fiind unul dintre orașele ce mă determină să tind spre singurătate, spre bizar și spre un loc în care viața unei persoane poate fi în pericol la orice pas.
În locul mult visat, într-o căbănuță a cărei vechime depășește cincizeci de ani, Ashley încă mai face căutări în ceea ce privește încăperea. Ochii ei se ațintesc spre o piesă de mobilier pe care ar dori cu orice preț să o vândă, spațiul ocupat de aceasta fiind unul mult prea amplu. Ciudat este faptul că cel care dorește să cumpere mobilierul este chiar nepotul doamnei care a poposit în această cabană, astfel că, împreună, mișcându-l pentru a-l duce la mașină, iese la iveală o fotografie veche, mâncată de timp și aproape ștearsă.
Această poză îi dă bătăi de cap lui Ashley, determinând-o, totodată, să se comporte ca un detectiv a cărui misiune este să descopere cine sunt cei doi oameni din fotografie. Dorește să descopere dacă mai trăiesc, chipurile fiindu-i puțin cunoscute.

" Deocamdată, trebuia să pregătesc cina, s-o scot pe Neda la plimbare și să mai scriu măcar un capitol din roman. În timp ce tăiam legumele pentru ghiveciul sugerat de Jeff, mintea mi-a zburat din nou la misterul ce învăluia povestea lui Frank Stanton. Bănuiam că Megan îl cunoscuse și încă foarte bine. Oare era era femeia din poză? Exista o oarecare asemănare la ochi, dar fața femeii din fotografie era mai prelungă decât cea a lui Megan. Ar fi putut fi o Megan mai tânără cu douăzeci de ani, cu păr închis la culoare și un zâmbet radiant. Sau poate nu. Nu-mi dădeam seama. Cine e femeia de lângă el? mă întrebase. În cazul în care dorea să țină secretă relația ei cu Frank, aceasta putea fi o întrebare menită să mă îndepărteze de adevăr.

Misterul creștea tot mai mult ca un bulgăre de zăpadă ce se rostogolea la vale. Părea că toți oamenii care îi cunoșteam aveau secrete, spunându-mi adevărul doar pe jumătate. În afară de Michael, tipul de milioane prezent în permanență în gândurile mele, chiar dacă nu și în viața mea. Nu îl cunoșteam prea bine, dar el era singurul în care aveam deplină încredere. Ceea ce reprezenta un mister în sine.

Poate ar fi trebuit să îmi reamintesc că venisem aici pe post de scriitor care se căznea să termine un roman și în nici un caz pentru a-mi testa veleitățile de detectiv particular. O voce interioară îmi șopti că ar trebui să ascund undeva poza cu Frank și femeia necunoscută și să nu mai vorbesc cu nimeni despre ea. "

Datorită acestui Michael, ea reușește, în primă instanță, să nu se apropie de locurile în care s-au petrecut crime, de locurile unde violurile erau în plină floare, dar, treptat, întâmplările neașteptate se țin lanț după ea. Speranța că va supraviețui acestei veri este singura care o determină să continue ceea ce a început și să nu se lase pradă dezamăgirii care mișună necontenit.
Cum nimic în acest loc nu pare normal, la un moment dat o să avem parte de experiențe demne de perceput ca fiind neobișnuite, astfel că nu mare ne este mirarea când localnicii declară că au văzut fantoma lui Frank. Această fantomă se presupune că face furori, iar populația care mișună în acea zonă devine din ce în ce mai nedumerită, temându-se până și de umbră.
Nu pot să omit peisajele care vin să accentueze atmosfera destul de horror, cimitirul constituind mijlocul tuturor pierderilor, locul în care oamenii vii au șanse minime să iasă în viață. Povestea este asemănătoare și pentru o vizitatoare, Clara, a cărei viața a fost pusă în pericol, dar salvatoarea Ashley și-a etalat cunoștințele medicale și a salvat-o, dar oare nu era ea cea care trebuia, de fapt, să moară? Nu era ea cea care trebuia să fie atacată?
Pe lângă multitudinea aceasta de elemente care poartă cititorul pe meleaguri nesigure, la un moment dat susurul apei va ajunge să fie deranjant, mai ales în cazul în care nu se prelinge din nicio sursă.  La început, Ashley credea că toată această meschinărie este doar în capul ei, dar s-a dovedit ca fiind, până la urmă, reală și plină de viață.

" Sunetul apei mă trezi din somn. Ah, nu acum! Am rămas în pat, sperând că e doar ropotul ploii, dar știam prea bine că e altceva. Ceva ce îmi inspira un sentiment întunecat. După atâtea zile liniștite, timp în care aproape uitasem de ciudățenia aceea, sunetul apei mă bântuia din nou. Visasem zăpadă, ceea ce nu mă mira, din moment ce lucrasem toată seara la scena cu viscol. Am închis ochii, încercând să pun cap la cap fragmentele de vis pe care mi le aminteam.

Visul fusese cel puțin ciudat. Cabana era înconjurată de zăpadă ce se topea în fierbințeala verii. Picurul apei mă atrase afară. Am plutit ca un spirit până în spatele casei, căutând și descoperind sursa sunetului.  Apa rezultată din zăpada ce se topea pe acoperișul cabanei se scurgea pe acoperișul garajului unui vecin, picurând pe o scară din aluminiu sprijinită de gard.  Am mutat scara și sunetul a încetat. Desigur, garajul, scara și zăpada verii nu existau decât în vis. Numai picurul apei rămăsese. Iritarea m-a cuprins treptat și-am fost surprinsă să simt lacrimi fierbinți pe obraz.

Am mângâiat-o pe Neda, care continua să doarmă liniștită lângă pat. Sunetul misterios n-o deranja niciodată și m-am temut să de fapt nici nu există decât în mintea mea. Acel ceva întunecat încă se afla prin apropiere, așteptând momentul oportun pentru atac. Numai că în noaptea aceea nu aveam de gând să mă mai gândesc la asta și nici să urmăresc sunetul prin cabană. O mai făcusem și înainte, fără niciun rezultat. Până dimineața avea să dispară. Fenomenul acela straniu nu dura niciodată prea mult."

Starea de neliniște crește, iar imaginația lui Ashley brodează scenarii noi, care, bineînțeles, îl implică pe fantomaticul Frank. S-a făcut acesta vizibil și în fața ei sau raționamentul a început să o părăsească, determinând-o să creadă în fenomene bizare, necaracteristice lumii verosimile?

" Dar ceva era diferit față de alte dăți. Intuiam o prezență ascunsă... în spatele meu, în tufișurile dese, în fața mea, o prezență care plutea pe deasupra pământului fără a-și proiecta umbra peste iarba înaltă și florile sălbatice. Era de-a dreptul ridicol, o scenă parcă desprinsă din propriile mele romane, dar pentru mine era real. La ce naiba mă puteam aștepta când mă tot fâțâiam printre morminte în cimitir, gândindu-mă tot timpul la o fantomă ca la o cunoștință mai veche? Oricum, fantomele nu apar la lumina soarelui. Dacă și-ar fi dorit să traverseze pădurea, ar fi așteptat sosirea întunericului. Nu, m-am contrazis singură. Vampirii pot ieși doar noaptea. Fantomele au liber tot parcursul zilei. Mi-am imaginat fantoma lui Frank sub forma unei raze de lumină. Putea fi aura din jurul soarelui ori aburul ce plutea în aer. Nimeni, în afara ucigașului, nu avea de ce să se teamă de ea. Iar eu trebuia să-mi păstrez puseurile de imaginație pentru sesiunile de scris. "

Datorită sensibilității de care dispune Ashley, putem menționa faptul că relația dintre ea și Michael evoluează, fapt ce dă romanului o tentă romantică, deloc abuzivă, ci binevenită, completând, astfel, perfectul tablou conturat de autoare. 

" Mă simțeam bine în compania lui, la fel cum mă simțeam în restaurantul din parcare, cu ploaia bătându-ne în geam. Atunci povestisem despre fantome la lumina lumânărilor. Acum începeam să povestim despre noi. " 

Afirmațiile aduse de Michael la adresa lui Ashley vin și ele precum niște factori care, de asemenea, evidențiază spiritul romantic, amurgul și toate celelalte elemente ale naturii fiind martorii care asistă la un frumos pas spre o viață în doi.

" - Ești foarte frumoasă în seara asta, Ashley, îmi spuse cu o voce joasă, luându-mă în brațe. " 

Teama de moarte oferă un aer enigmatic și îngrozitor poveștii, frica fiind principalul sentiment animator în ceea ce o privește pe protagonistă. Nu putem omite faptul că este în total pericol, mai ales după ce a acceptat să participe la o petrecere unde, în mare parte, predominau necunoscuții. Crimele din acea seară nu întârzie să apară, iar noi, cititorii, ne luăm cu lacrimi în ochi, adio de la anumite personaje care au avut un rol bine gândit, cu ajutorul lor, povestea, a căpătat un inegalabil caracter misterios.
Va reuși Ashley să scape cu viața din toată această încurcătură?

" Un anunț mă informă: Pericol de moarte prin înec! Avertismentul acela mă viza pe mine, propriul meu steag interior colorându-se într-un roșu aprins. Numai că Megan era cea care murise. Iar eu o puteam urma cât de curând. Panica mă sufocă, învăluindu-mă în faldurile ei întunecate. Fantome și sunete mă tachinaseră în luna aceea fierbinte și bântuită. La aniversarea a douăzeci de ani de la o crimă rămasă neelucidată, aerul era încărcat cu presimțiri înnegurate. 

Controlează-te, Ashley!

Am închis ochii și m-am forțat să respir rar și adânc. Moartea nu avea să mă ajungă din urmă dacă nu-i ofeream consimțământul meu. " 

Spre finalul cărții o să avem parte doar de situații neașteptate, acest aspect, determinându-ne să spunem că povestea a fost creată cu foarte mare atenție și cu un bagaj plin de informații, respectiv imaginație. Tot aici, inevitabilul se va produce, iar Ashley va avea parte de povestea vieții ei, o poveste prevăzută cu obstacole peste care ea a trecut, cel puțin până în momentul de față. Dar i se va oferi destul timp pentru a pune totul cap la cap și a-și salva viața?
Ținând cont de toate acestea, Fantoma de pe lac este un roman care te antrenează pentru a face față fenomenelor paranormale și îți oferă posibilitatea de a descoperi prin lecturare și cercetare tot ceea ce prevede această lume fantomatică,  miezul tuturor peripețiilor fiind nimeni alta, decât Ashley White.
Am simpatizat o sumedenie de personaje, printre care se numără Ashley și Michael, cele mai complexe personalități de care am dat pe tot parcursul cărții. Faptul că Ashley era scriitoare, mă determină să spun că mi-ar face o deosebită plăcere ca Monica să scoată pe piață un astfel de roman, precum cel scris de Ashley, la urma urmei, acesta fiind un roman gotic.
Recomand această carte tuturor iubitorilor de lectură, adepți sau nu ai scrierilor fantasy, deoarece Monica nu dezamăgește, ci îți face nopți albe, determinându-te să vezi orizonturi pe care doar ea le poate consemna.

Mulțumesc, Monica Ramirez și Librex pentru exemplarul oferit spre recenzare.
Cartea poate fi achiziționată cu doar un click aici.
De asemenea, pachetul de 11 cărți poate fi cumpărat cu un click aici, cu transport gratuit și 40% reducere.

Vă doresc lectură plăcută!

Steluțe: