Treceți la conținutul principal

Recenzie - Hai să de Diana Sârbu

Hai să

Autor: Diana Sârbu
Editura: Necunoscută
Categoria: Literatura română
Apariție: Mai 2017
Număr de pagini:

Capitole:
1. Hai sa invatam din trecut
2. Hai sa ne prefacem ca nu ne cunoastem
3. Hai sa nu ne mai amintim
4. Hai sa spunem adevarul
5. Hai sa nu judecam
6. Hai sa invatam sa iertam
7. Hai sa fim
8. Hai sa gandim pozitiv
9. Hai sa facem o lista
10. Hai sa alegem un drum
11. Hai sa traversam un pod
12. Hai sa dam gres
13. Haos
14. Hai sa alegem cine vrem sa fim cu adevarat
15. Hai sa ne amintim
16. Hai sa gasim adevarata semnificatie a lucrurilor
17. Esecuri
18. Hai sa...
19. Hai sa nu ne umplem viata de regrete, ci de amintiri frumoase
20. Hai sa deschidem larg ochii
21. Hai sa nu judecam un om care plange
22. Monologul interior
23. Hai sa invatam sa deosebim oamenii si sentimentele
24. Despre fericirea artificiala si cea naturala
25. Cine sunt eu?
26. Misterul fiintei umane
27. Hai sa nu mai amanam totul pe maine
28. Hai sa oprim timpul
29. Un ultim ,,hai sa"

Viața este acel ceva pe care îl înțelegi, doar în momentul în care ai trecut prin peripeții, prin experiențe mai mult sau mai puțin plăcute. Viața este cea de care ar trebui să ne bucurăm, chiar dacă uneori ne lovește puternic, precum o tornadă pe nepusă masă. Ea este cea pe care ar trebui s-o prețuim, chiar și atunci când simțim că nu mai facem față și, totuși, experiențele nefaste ne fac mai puternici. Ele ne dau puterea să luptăm, să dăm ce este mai bun din noi și să vedem viața cu alți ochi. Să o vedem cu ochii minții și ai sufetului, să o percepem ca fiind un dar, să nu o pierdem din vedere și să-i dăm importanță, să o trăim. 
În ceea ce privește cartea " Hai să...", vă pot spune faptul că prin paginile ei constituie un amalgam de emoții și trăiri simțite profund de către autoare. Cum la o vârstă fragedă, amăgirile, remușcările, emoțiile, gândurile sunt mult mai intense, este de înțeles recurgerea Dianei la o astfel de scriere ce reprezintă, până la urmă, o povestioară surprinzătoare de adevăr și trăiri obișnuite, care ar putea face parte din trecutul nostru. Pe de altă parte, sunt tentată să cred că, această carte nu se raportează doar la trecut, cu poate fi și un avertisment pentru cei care sunt la început de drum.
Modul în care sunt relatate gândurile nu este deloc întâmplător, ci, mai degrabă, acesta este felul prin care cititorului i se oferă prilejul de a se identifica cu personajul care poate fi oricare dintre noi.
Referitor la capitole, acestea poartă titluri semnificative și povești, oarecum, diferite. În primul rând, ca gând principal va fi trecutul. Datorită lui putem înțelege o sumedenie de lucruri, de la greșeli la năzbâtii și reușite, care ne-au format personalitatea. Când simți că el te amăgește prea mult, sfatul este să îl dai uitării și, totuși, dacă el nu era, dacă greșelile nu existau, viitorul ar fi fost la fel de monoton, prezentul la fel, surprinzându-te în aceeași ipostază, stagnând și neînvățând nimic care să te facă să evoluezi.

" Hai să privim viitorul ca pe o nouă provocare.
Hai să ne simțim responsabili pentru alegerile noastre și să nu aruncăm vina pe umerii unor oameni prea îngreunați.
Hai să nu învinovățim timpul pentru ceea ce nu am fost noi capabili să schimbăm.
Hai să ne privim în oglindă cu demnitate. Să vedem în reflexia din fața noastră o persoană puternică, nu o marionetă rămasă demult fără păpușar, abandonată pe un fapt al unui local părăsit.
Hai să avem puterea de a iubi pe cei care nu o pot face. Pentru că fiecare în parte merită iubit, indiferent de ce poziție socială are sau ce părere are despre tine. "

" Trecutul este cel mai bun profesor. Adesea ne oferă lecții, iar noi le ignorăm pe cele mai importante, crezând că sunt simple amintiri ce țin de trecut și nu mai contează. Adesea, trecutul reprezintă personalitatea noastră de atunci. Amintirile ne fac să realizăm că nu am fost întotdeauna așa, cum suntem acum. Nu am gândit mereu așa, nu am avut întotdeauna aceleași preferințe. " 

Diana Sârbu ne îndeamnă, de asemenea, să spunem mereu adevărul, chiar dacă acesta s-ar putea să doară. Este adevărat faptul că este greu uneori să fii direct și la subiect, lejeritatea evidențiindu-se în eschivare. Cu gândul de a nu răni pe cineva prin adevăr, mulți dintre noi preferăm să nu-l spunem, ci să-l ocolim, crezând, astfel, că vom scăpa basma curată. Mi-au plăcut subiectele la care autoarea s-a gândit să le consemneze, deoarece sentimentele transpuse acolo pot să fie animatoare pentru fiecare dintre noi, însă aceasta nu alege doar să ne povestească ceea ce crede ea despre anumite idei de viață, ci prin cuvinte puține, dar sincere, reușește să ne dea o serie de sfaturi de care să ținem cont, indiferent de vârsta la care ne aflăm. Poate că experiența de viață nu a purtat-o pe meleaguri foarte îndepărtate, însă este demn de apreciat faptul că din puținul ei, din experiențele acumulate, împărtășește și cu noi, nutrind speranța că poate un cuvânt sau mai multe se vor transforma într-un scai, care să se lipească de inimă.
Nu sunt adepta acestor cărți, însă pot să spun că această carte este una destul de drăguță. Este o lectură care nu mi-a creat disconfort, ci a venit să mă avertizeze că trebuie să rămân pe calea pe care am pornit-o.
Există mai multe aspecte care mi-au plăcut, de aceea o să amintesc și ideea care susține faptul că din greșeli, omul învață. Poate se cunoaște valabilitatea acestei premise, care uneori ne mustră, alteori ne alină, depinde de situație.

" Hai să dăm greș, pentru că atunci când o facem, vom ști că putem încerca din nou.
Hai să dăm greș doar pentru a o lua iar de la început.
Hai să dăm greș pentru a le arăta oamenilor că nu ne este frică de eșec.
Hai să dăm greș și să spunem că am reușit.
Hai să dăm greș pentru a începe o nouă viață mai bună. " 

Precum ceea ce v-am prezentat anterior, așa mai există o multitudine de alte gânduri consemnate care vin ca sfaturi sau ne pun pe noi în diferite ipostaze.
În ceea ce privește complexitatea cărții, consider că multe idei ar putea fi mult mai amplu dezvoltate pentru  a transmite emoții mai puternice, pentru a da cititorului prilejul de a gândi situația respectivă și nu a trece doar cu privirea peste câteva cuvinte. Mi-ar fi plăcut să fie o altfel de poveste la mijloc, nu o înșiruire de propoziții care tind să constituie o carte precum De vorbă cu Emma.  Am vaga impresie că aceasta a fost și sursa de inspirație, însă nu e nimic greșit. Pe mine, sincer, nu mă prea prind astfel de cărți, nu îmi transmit emoții puternice, dar vin ca o lectură ușoară pe timp de vară sau într-o perioadă în care am chef să citesc ceva mult mai lejer.
Ce nu v-am spus că îmi place este faptul că la începutul oricărui capitol se află câte un citat scris de către o minte inspiraționistă, iar pe baza acestora sunt conturate idei. Pe lângă aceste idei, există și o poveste, vagă, dar există care poartă cititorul pe îndepărtate tărâmuri, punându-l astfel față în față cu multe situații precare, dificile sau, de ce nu,  cu situații demne de păstrat în amintire.
Am încercat să îmi exprim părerea despre această carte, cât de sincer am putut, iar de aceea țin s-o recomand tuturor celor care au nevoie de o lectură mai ușoară, dar și celor care au îndrăgit cartea De vorbă cu Emma, deoarece cele două seamănă foarte bine.

Mulțumesc, Diana Sârbu pentru exemplarul oferit spre recenzare!
Cartea poate fi achiziționată cu doar un click aici.

Steluțe:






Comentarii

  1. Hmm.. Nu cred ca este pe placul meu acest gen de carte. Oricum, te felicit pentru asemănările pe care le-ai făcut. Doar de aici se poate observa lectura vasta de-a lungul timpului.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da.. seamana foarte mult cu De vorba cu Emma. Totusi, am citit acea carte demult si mi-a placut pe vreme aceea. Cu timpul, gusturile s-au diversificat.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Părerea voastră contează

Postări populare de pe acest blog

Review - Produse Base One + o manichiură reușită

Bună, dragilor!

În urmă cu puțin timp am primit de la cei de la Base One, un kit cu produsele necesare pentru a realiza o manichiură de succes. Cu alte cuvinte, acest kit conține produse de bază în realizarea unor unghii pe placul tuturor.



Nu știu câte dintre voi vă pricepeți să construiți unghii din gel și de aceea vă spun că eu nu știam că mă voi descurca atât de bine. Pasionată de frumos și de îngrijirea unghiilor sunt de când mă știu și mereu mi-am dorit să dețin produse care să mă ajute să mă descurc singură, să nu mă mai programez la manichiură, respectiv pedichiură și să cheltuiesc o sumedenie de bani pe acest proces.

Kit-ul Base One a fost și este o provocare pentru mine și datorită ambiției pe care mi-a dat-o, pot spune că am ajuns să îmi realizez manichiura de una singură. Cu îndemânarea a fost destul de greu la început, însă după construirea primelor două unghii, parcă m-am mai îndreptat și acest lucru a fost vizibil.

Ce probleme am întâmpinat? Cum să vă spun eu oare? Sunt…

Confesiunea unui preot de Sierra Simone - Impresii

Editura: Bookzone
An apariție: 2019
Autor: Sierra Simone
Număr de pagini: 352


Nu vrem să îți creăm așteptări false. În Confesiunea unui preot nu vei găsi o mărturisire religioasă și nici calea spre mântuire. Dar ce vei găsi, cu siguranță te va lua pe nepregătite! Tabuul este dus la un cu totul alt nivel, scenele erotice sunt desprinse din cele mai întunecate fantezii, dar condimentul esențial, în cele din urmă, este povestea unică de iubire, o iubire interzisă. Tyler are 29 de ani, este preot și are parohia lui de 3 ani. A jurat celibat și legământ față de Dumnezeu și de atunci a reușit să-și înfrâneze toate pornirile omenești. Până apare EA. Poppy. O tânără cu buzele roșii, senzuale, ce-i fură mințile pe nevăzute. La propriu. În confesional. Când iubirea vine îmbrăcată în ispită, cum poți să-i reziști? 

Dragii mei, Bookzone vine, de această dată, în întâmpinarea noastră cu o premieră. Cu prima carte tradusă! Este vorba despre Confesiunea unui preot, o carte asupra căreia și în momentul de…

Recenzie - Minunea de R.J. Palacio

Editura: Arthur
Autor: R.J. Palacio
Număr de pagini: 336
Colecția: Cărțile de aur ale copilăriei



„Nu vă voi descrie cum arăt. Indiferent ce grozăvie v-aţi imagina, probabil că este mai rău.“
August Pullman este un băiat de zece ani care a avut ghinionul de a se naşte cu o teribilă diformitate facială. Pentru a-l proteja de privirile şi vorbele răutăcioase ale oamenilor, părinţii săi îl educă acasă, dar într-o zi hotărăsc că a venit vremea ca Auggie să meargă la şcoală.

Minunea este o poveste emoţionantă despre curaj şi bunătate, despre integrare şi acceptare, scrisă cu sensibilitate şi umor. „Nu judeca după aparenţe" pare să fie ideea de la care porneşte R.J. Palacio, iar una dintre cheile de lectură este dată de replica vulpiţei din Micul prinţ: „Nu poţi vedea bine decât cu inima. Esenţialul e invizibil pentru ochi."



Cine s-ar fi gândit că, de fapt, o carte dedicată copiilor nu este doar o carte pentru acei copii care se remarcă prin vârstă? Cine s-ar fi gândit, măcar o clipă, că…