Recenzie - Prin cenușă de visuri de Oana Arion

Prin cenușă de visuri

Autor: Oana Arion
Editura: Librex Publishing
Număr de pagini: 231

Dragoste, suspans, aventură și umor eliberator. O carte pe care nu o poți lăsa din mână, o serie pe care literatura română o aștepta de multă vreme. „Prin cenușa de visuri” e regina seriei „Nemuritor”, iar Oana Arion își poartă din nou cu talent cititorii din abisul disperării pe culmile extazului și înapoi. Un must read!

Andreea Baluteanu, DivaHair.ro

Prin seria Nemuritor, Oana Arion ne-a dezvăluit o lume nu foarte cunoscută în literatua contemporană – cel puțin nu în cea românească. Mitologia nordică ne-a fost adusă în fața ochilor prin prisma unor personaje mistice, supranaturale, încărcate cu o istorie tumultoasă, dar cu o forță inimaginabilă de a face față tuturor obstacolelor. De indată ce ați pășit în această poveste magică și greu de uitat, îmbrățișând atmosfera alertă, precum un leac de care aveați nevoie cu disperare, nu vă veți mai dori să reveniți la realitatea care nu vă va mai satisface cu nimic.

Andreea Pandelea

În stilul ei caracteristic, Oana ne poartă prin aventuri încărcate de suspans și mister. Intensitatea crește pe măsură ce avansăm printre paginile Seriei „Nemuritor”, iar intriga și personajele ne creează o dependență de care nu avem cum scăpa – și nici nu vrem. Sarcasmul fin al autoarei se îmbină surprinzător de bine cu povestea creată în jurul unor lumi și personaje fantastice, legendare. Seria „Nemuritor” este un must-read, pentru oricine care se declară cititor. Consider că indiferent de preferințele literare, orice cititor va găsi în această serie ceva care să îl atragă, să îl surprindă și să îl impresioneze.

Eva Anca,  Rândurile Evei

Mitică, surprinzătoare, o înverșunare de povești despre vampiri și vârcolaci, despre o moștenitoare a argintului, o operă contemporană bine structurată, concepută pentru a cuceri. O carte demnă de un nou început mitic, o poveste cutremurătoare, o întoarcere în timp. Există, oare, toate acestea sau doar mintea le-a plăsmuit pe toate? Cum autoarea nu se lasă mai prejos nici cu acest volum este relevant să spun că, da, toate acestea există în mintea fiecărui cititor, însă fără Oana Arion, ele ar fi rămas simple și nesemnificative legende. 
De când citesc volumele Oanei am uitat ce înseamnă realitate, am uitat ce înseamnă monotonie și am descoperit un spirit fantasy de neegalat, presărat cu scene melodramatice, luptă pentru iubire, prietenie dincolo de limite și suspans ce atinge cote alarmante. Am avut parte de o lectură ce m-a purtat dincolo de timp, prin cenușă de visuri. 
În ceea ce privește cel de-al patrulea volum, Victoria se identifică ca fiind o persoană care a avut parte de experiențe nefaste, soldate cu prietenii neobișnuite, cu experiențe pe plan supranatural, dar este evident că toate acestea pot fi încadrate cu lejeritatea în categoria lucrurilor pozitive. Nefast este faptul că datorită acestui trecut, și-a pierdut o parte din ea, acea parte care poate fi mușamalizată sub apelativul de stea căzătoare, acea stea care, involuntar, părăsește constelația lăsând în urmă praf și, totodată, o parte, mai mult sau mai puțin semnificativă, din ceea ce reprezenta ea odată. 
Trecutul, amăgitorul prag al vieții, ajunge să dea târcoale personajelor, insuflându-le, astfel, că pătrundă în văgăuni întunecate, menite să îi poarte, în special pe Victoria, printre nori plini de amintiri, printre globuri de cristal asociate cu amintirile lui Arrio, într-o Spanie în care vechimea mișună nestingherită. Dorința arzătoare a Victoriei, de altfel, este de a descoperi cât mai multe lucruri cu putință, expunându-se, pe de altă parte, imprevizibilului și necunoscutului.  Va reuși să ajungă la acel piedestal încărcat cu memorii, acea parte importantă pe care ea o caută?
Personalitatea și înfățișarea Victoriei vor avea nevoie de o schimbare, de o mască care să îi ascundă înfățișarea reală, o mască, invizibilă, până la urmă, care să o prezinte altfel, evidențiind-o, într-un final, în fața noastră pe Hope, Lady de Dunbar. 

" Simțeam că, într-un fel, încetat să exist. Că eu, Victoria, păleam, locul fiindu-mi luat de o altă Victoria. Nu, nu o altă Victoria, ci Hope. În noaptea aceea se năștea Hope,, Lady de Dunbar. "

Modul în care autoarea a creat-o pe Victoria îmi oferă prilejul de a spune că protagonista a fost concepută în așa fel, încât să se descurce în orice situație, chiar și în momente de ananghie. Victoria știe să mascheze orice greșeală și, astfel, este evident talentul de care Oana Arion dispune, talent reflectat în însăși personalitatea Victoriei. 

" - Ăăă, nu știu ce planuri are senora.

- Păi, încă nu am vreun plan, am răspuns eu repede.

Poate prea repede, pentru că el își arcui sprânceana dreaptă într-un gest atât de cunoscut mie. Așa că am încercat să dreg.

- Vreau să descopăr cât mai multe locuri. Vreau să călătoresc.

- Fugiți de reguli, doamnă? întrebă Garsea, entuziasmându-se.

- Nu chiar, dar am nevoie de o perioadă doar pentru mine. "

Cu multă precizie vă aduc la cunoștință faptul că frica pune stăpânire pe cititori, iar pe mine m-a făcut să tremur, imaginându-mi tot felul de scenarii care îi pun viața în pericol Victoriei. Alături de protagonistă am avut parte de momente critice, de frânturi de amintiri, de clipe pline de extaz, dar și de situații imprevizibile care m-au șocat. De ce o iubesc eu pe Oana în momente de acest gen? Pentru că ea știe cum să surprindă, cum să instaleze suspansul, știe să scrie în așa fel, încât să nu fie nimic monoton, ci totul să fie neașteptat. În clipe de acest gen, când te aștepți la o anumită urmare, Oana ia cuțitul, ți-l înfige în inimă și rotește de el pentru a fi sigură că ai înțeles, de fapt, ceea ce ea voia să transmită. Metaforic vorbind, te omoară fără milă, dar tot ea este cea care te readuce la viață, în momentul în care constați că ai terminat încă un volum și, totuși, mai vrei, deoarece, când vine vorba de ea, nimic nu e de ajuns. Asemenea capodopere merită să fie citite, devorate și trăite de la primul cuvânt până la ultimul punct. 

Dacă la început încă mă aflam cu barca pe un râu și înaintam lin datorită gândurilor consemnate în volum, treptat m-am îndreptat spre cascadă, o cascadă care m-a învăluit, prin prisma evenimentelor neașteptate, într-un mister la care nici nu mi-am permis să visez, m-a învăluit în ape tulburi și adânci, într-o serie de podoabe literare imaginare și, totuși, atât de reale. Inima mi-a luat-o la galop în astfel de momente și îmi era frică. Îmi era frică pentru Victoria, pentru reușita sau nereușita ei, pentru viața ei care este precum un fir de ață în mâinile autoarei. 

În toate acele momente de impas, m-am văzut ca fiind pe un pod plutitor, înconjurat din toate părțile de apă. Rar se mai ivea câte o ființă care să mă determine să îmi pierd concentrarea. Așadar, tot ceea ce mi se perinda în cap erau expresii îndrumătoare, trăiește clipa, concentrează-te și vei avea parte de o povestea de neuitat, bucură-te pentru orice cuvânt scris de autoare, interpretează-l și vezi adevărata conotație a cuvintelor. Am trăit o aventură cu nu s-a mai pomenit, am avut parte de tot ceea ce mi-am dorit și mai mult, m-am îndrăgostit de fiecare personaj, deoarece fiecare a devenit una cu mine, în momentul în care m-am transpus în pielea fiecăruia. Astfel am putut trăi o multitudine de vieți, am putut simți un tumultum întreg de emoții, de sentimente puternice. Am luptat alături de ei, m-am zbătut pentru viață, am pierdut personalități importante, dar am creat altele, fără de care povestea era vagă. Trăiri peste trăiri, emoții cu duiumul, teamă de moarte, teamă de viitor și de trecut, nesiguranță sau poate prea multă în unele cazuri, clipe de extaz, momente de neuitat, de păstrat în cel mai îndepărtat colț al minții. Acest morman de sentimente m-a animat doar datorită seriei Nemuritor, prima serie care m-a acaparat și, mai mult de atât, m-a făcut nu doar să citesc, ci și să trăiesc. 

Meditez încontinuu și nu găsesc cuvintele potrivite pentru a surprinde toate emoțiile care s-au lipit de mine precum un scai pe tot timpul lecturării acestui volum, dar vă spun, cu certitudine, că această serie este o explozie de originalitate caracterizată prin experiențe drastice și cutremurătoare. 

Sunteți pregătiți pentru a vedea dacă Victoria va reuși să ducă totul pe făgașul potrivit? Trecutul este apăsător și nimeni din lumea reală nu se poate întoarce pentru a-l schimba. Victoriei, însă, i se oferă această posibilitatea, iar toate eforturile pe care le depune se datorează iubirii pe care i-o poartă lui Arrio. Dorința acestuia de a redeveni uman este arzătoare, iar de aceea, iubita lui, depășește orice limită și se supune pericolelor, în numele iubirii. Misia ei este de a descoperi acea parte din trecut la care Arrio ține cel mai mult, însă acesta are ceva pe care să-l aprecieze dincolo de limite? Cât de mult va lupta aceasta pentru a găsi ceea ce caută?

Prin cenușă de visuri este o aventură ce depășește orice tipar, este o geantă plină cu magie, cu iubire, dar și cu imprevizibil care se joacă cum dorește, fără a ține cont de vreo regulă. 

Poate că în viața reală, legendele rămân la acest statut, poate că miturile sunt doar mituri, însă în acest volum, toate prind viață și, mai mult de atât, ele continuă să supraviețuiască într-un loc numit inima cititorului, un loc numit inima mea. 

Aștept cu ardoare să descopăr și tainele ultimului volum și sunt sigură de faptul că Oana Arion ne va surprinde așa cum numai ea știe. Doar datorită ei am devenit o adeptă a vampirilor și a ființelor supranaturale.

Recomand cu cel mai mare drag acest volum și toată seria, în principiu, deoarece este una dintre cele mai organizate, încântătoare și surprinzătoare serii pe care eu le-am citit vreodată. Pentru mult timp, sunt sigură, că seria Nemuritor se va clasa printre preferatele mele, mai ales că mi-a rămas un gust sfâșietor și neînlăturalnic de magie în toate părțile corpului. 

Mulțumesc, Oana Arion și Librex Publishing pentru exemplarul oferit spre recenzie. Cartea poate fi achiziționată cu doar un click aici. 

Steluțe: