Recenzie - Eliza și monștrii ei de Francesca Zappia

An apariție: 2018
Autor: Francesca Zappia
Categoria: Literatură Universală
Colecția: Young Adult
Editura: Storia
Număr de pagini: 377

In lumea reala, Eliza, o fata de 18 ani, este timida, ciudata si lipsita de prieteni. Online este LadyConstellation, creatoarea anonima a Monstrous Sea, un webcomic extrem de popular, cu milioane de followers si de fani in intreaga lume. Eliza nu-si inchipuie ca ar putea vreodata sa indrageasca lumea reala asa cum o iubeste pe cea online si nu simte nicio dorinta sa incerce.

Apoi Wallace Warland, cel mai mare scriitor de fanfiction pentru Monstrous Sea, se transfera la scoala ei. Wallace crede ca Eliza este un fan ca oricare altul si, pe masura ce baiatul o scoate din carapacea ei, fata incepe sa se intrebe daca nu cumva viata offline merita o sansa. Dar, cand secretul Elizei este impartasit din greseala cu restul lumii, tot ce a construit – povestea ei, relatia ei cu Wallace, pana si propria sanatate mintala – incepe sa se naruiasca.

Fiecare dintre noi avem perioade când ne lăsăm pradă gândurilor, acele gânduri de care nu putem scăpa, care ne acaparează complet și ne transformă în persoane total diferite. Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi avem monștrii noștri,  care ne influențează într-un anume mod. Pe acest calapod și, în principiu, pe această ideea a mers și Francesca Zappia în construirea romanului Eliza și monștrii ei, un roman care evidențiază o serie de trăiri și de evenimente din viața unei adolescente de doar optsprezece ani. Eliza poate fi întruchiparea fiecăruia dintre noi, un personaj adolescentin, cu un caracter puternic, care va trece printr-o serie de încercări. Cum îi vor influența aceste încercări viitorul? Care vor fi consecințele? La aceste întrebări puteți răspunde chiar voi, în momentul în care lecturați romanul. 

" Am un mic monstru în creier care îmi controlează sentimentul de îndoială.

Îndoiala în sine e o prostie, fără sens sau simțire, oarbă, trăgând cu forță la capătul unui lanț lung. Monstrul, în schimb, e inteligent. Și mă urmărește tot timpul și, când nu sunt complet sigură pe mine, dezleagă îndoiala și o lasă să umble liberă. Și nici chiar atunci când știu că vine peste mine, n-o pot opri."

"Oamenii distruși nu se ascund de monștrii lor. Oamenii distruși se lasă devorați."

În cele care urmează, însă, am să mă refer, în mare parte, la ceea ce mi-a plăcut mie la acest roman, dar o să evidențiez și câteva aspecte care s-ar putea să vă stârnească curiozitatea. Astfel, după cum bine putem intui din titlu, se observă faptul că vom avea de-a face pe parcursul întregului roman cu o protagonistă pe nume Eliza, care va fi înconjurată nu doar de oamenii alături de care își petrece timpul la școală, ci și de oamenii din mediu online, alături de care se simte o persoană împlinită. De ce afirm acest lucru? Pentru că fără ei, fără prietenii virtuali, Eliza nu ar mai fi fost ceea ce este, de fapt. Eliza ar fi fost o simplă fată, nicidecum o creatoare celebră. 

Întreaga acțiune, ca urmare, se va perinda în jurul creației Elizei, adică în jurul scrierii online Monstrous Sea, unul dintre cele mai cotate și populare webcomic-uri din zona de interes a tuturor tinerilor. Eliza devine, așadar, prin intermediul imaginației ei, o maestră a scrisului, dar și o definiție a omului animat în totalitatea de o lume virtuală definită de numărul de vizualizări, de like-uri și de comentarii, mai mult sau mai puțin pertinente. Eliza este, totodată, și o umbră care se ascunde de societate, o adolescentă definită printr-o naivitate inerentă vârstei, dar și un echivalent al omului secretos și profund, care preferă să lase scrisul să vorbească și nu cuvintele rostite în sine. 

Pentru ea, lumea virtuală ajunge să fie locul în care se regăsește. Un spațiu, aparent, inexistent, dar atât de necesar, căci fără această fărâmă de virtualitate, Eliza nu ar mai fi LadyCostellation, iar LadyConstellation nu ar mai fi Eliza. 

"Ce rost are să trăiești dacă nu poți face ceea ce te face fericit? La ce e bună o carieră care îți aduce bani, dacă urăști fiecare zi în care trebuie să te duci la muncă? Nu am o familie de care să am grijă, nu am facturi de plătit, cel puțin, nu acum. Sigur, o să trebuiască să achit împrumutul pentru facultate, dar, oricum, ne permitem să merg doar la o facultate publică, așa că o să plătesc indiferent de slujba pe care o să mi-o iau după. Nu am nevoie să devin doctor sau avocat sau știu eu ce slujbă importantă ar vrea ai mei să am. Eu nu vreau decât să scriu."

Povestea Elizei este o poveste pe care nu am digerat-o de la început. O poveste care m-a indus în eroare. La un moment dat nu am reușit să înțeleg povestea care se ascunde în spatele paginilor web pe care ea le scrie, însă, într-un final, parcă imaginea s-a limpezit. Cu toate acestea, nu mă pot declara o fană LadyConstellation, tocmai pentru că universul pe care Eliza l-a creat mi s-a părut unul destul de întortocheat, nespecific mie ca cititor. Ce mi-a plăcut, în schimb, a fost Eliza ca personaj conturat de Francesca Zappia. Mi-a plăcut Eliza pentru că deși a avut momente de slăbiciune ca fiecare dintre noi, ea a fost animată de tăria și puterea de a se regăsi, de fiecare dată, în propria creație. M-a atras acest aspect și pot spune că unele trăsături de caracter ale personajului  sunt definitorii și chiar ar trebui să încercăm mulți dintre noi să dăm dovadă de cumpătul și calmul de care Eliza a dat dovadă. 

În situații critice, ea se dovedește a fi un ascultător bun, o iertătoare, dar și o persoană înțelegătoare, care, treptat, din diferite motive, acceptă în viața ei un nou personaj, alături de care își va petrece timpul. 

Wallace este băiatul care, neștiind cine este, de fapt, Eliza, îi va fi acesteia alături și împreună vor împărtăși idei și sentimente, care, la un moment dat, nu se vor dovedi a fi la fel de puternice. Când ambii ascund lucruri, lumea lor parcă se micșorează și apar, la un moment dat, semne de întrebare. Cât va mai dura prietenia? Ce secrete ascund cei doi? Îi vor afecta?

"Poate e firesc să fie așa. Lucrurile pe care le iubești cel mai mult îți lasă golurile cele mai mari."

Într-o carte conturată prin intermediul unor imagini clare despre personaje, Francesca Zappia a reușit să scoată la suprafață aspecte care, adesea, tind să caracterizeze orice tânăr. Cu toate acestea, nu putem afirma că doar adolescenții au monștrii lor, ci și cei trecuți de această vârstă. Tocmai din acest motiv, recomand această carte drăguță tuturor acelora care doresc să experimenteze ceva diferit, căci, într-un final, eu, ca cititor, am realizat că Eliza și monștrii ei nu este o carte la fel ca toate celelalte. Acest volum are ceva special, pe care dacă ajungi să-l digeri, te va acapara.

Vreau să știți, de altfel, că nu mă dau în vânt după această lume virtuală pe care Eliza și-a creat-o, însă, într-o oarecare măsură, m-am regăsit în pielea personajului, tocmai pentru că și eu scriu aici pentru voi. Ca urmare, sunt sigură că mulți vă veți identifica cu acest personaj, care, aparent, pare să nu aibă nicio importanță. Treptat, însă, Eliza se va lăsa descoperită de fiecare cititor în parte, dar va avea grijă să rămână prietenă și cu suspansul, respectiv cu misterul și spiritul enigmatic pe care îl prelungește până în ultimul moment al poveștii.

La fel cum în viața reală nimic nu este perfect și sigur, la fel se întâmplă și în viața Elizei. Această notă realistă, dar și fantastică a poveștii, va fi un impuls în descoperirea personalității personajelor, dar și în elucidarea misterului care se află dincolo de chipurile caracterelor. Cu un spirit enigmatic și profund, așadar, Francesca Zappia a creionat personaje foarte asemănătoare oamenilor, personaje care au capacitatea de a procesa, de a înțelege și de a ajuta.

Pentru mine, Eliza și monștrii ei a fost o adevărată lectură, pe care am savurat-o din plin și chiar dacă nu m-am identificat cu povestea scrisă de LadyConstellation, am simțit o emoție în momentul în care urmau anumite pasaje, care aveau rolul de a completa în sine povestea construită de autoare.

Previzibilul nu și-a făcut prezența, iar dramele Elizei și situațiile prin care aceasta a trecut, au accentuat acea notă de suspans, care, de altfel, este prezentă aproape la tot pasul.

Eu am găsit această carte pe librăria online Libris.ro, locul de unde îmi achiziționez cele mai multe cărți și tocmai din acest motiv, vă îndemn și pe voi să aruncați o privire și, chiar mai mult decât atât. vă provoc să îi dați o șansă Elizei. Vă va cuceri oare?

Recomand acest roman tuturor cititorilor! Pentru mine a fost o lectură drăguță, pe care am citi-o cu mare drag și ardoare, fiind curioasă, totodată, de cartea fenomen despre care se tot vorbește peste tot. Eliza și monștrii ei ți-au pregătit o surpriză! Ești gata să o descoperi?

"Creăm artă din multe rațiuni - bani, faimă, admirație, dragoste -, dar pentru mine lucrul cu cel mai mare randament este dorința. Dacă îți dorești lucrul pe care îl creezi, frumusețea lui va ajunge să strălucească, chiar dacă nu ai toate amănuntele stabilite. Dorința este ceea ce-i animă pe creatori li, când avem asta, motivația este la un pas în urma ei."