Treceți la conținutul principal

Recenzie - Dialoguri cu Sufletul de Anida Lasto

Dialoguri cu Sufletul

Autor: Anida Lasto
Număr de pagini: 134
Editura: Edithgraph



Uneori, universul se întoarce împotriva noastră, luându-ne pe nepregătite și amăgindu-ne într-un mod extrem de dur.  Prin răzbunarea lui, bătăile de cap nu contenesc să apară, însă cât de mult ne dorim fiecare dintre noi să trecem peste acest momente, oarecum, inevitabile?

Câți dintre noi nu am avut conflicte interioare? Câți dintre noi nu ne-am judecat prea aspru atunci când nu era cazul? Și câți dintre noi nu am văzut moartea sau automutilarea ca fiind cele mai răzlețe oportunități?

Anida Lasto este creatoarea unei opere cu adevărat sensibile, ea este cea care dezvăluie într-un mod inedit ceea ce înseamnă viața de adolescent și ceea ce înseamnă să fii neînțeles de către cei din jur. Ea este autoarea unei opere pe care eu o percep ca fiind un echivalent al realității. Datorită ei, la nivel cerebral se aprinde un beculeț, care vine precum o nouă speranță, precum o șansă la o nouă viață.

În opera ei, Dialoguri cu Sufletul, autoarea ne vorbește despre viața în care trăim, despre curajul pe care ar trebui să îl avem și despre siguranța de sine, care ar trebui să fie caracteristică tuturor oamenilor.

"Curajul ne joacă feste în directă proporționalitate cu lașitatea pe care încercăm să o mascăm, dar care totuși ne este singura identitate reală și desigur atât de renegată."


Într-o altă ordine de idei, iubesc modul în care Anida Lasto alege să particularizeze adevărul. Folosind fraze scurte, pline de încărcătură emoțională, autoarea te desprinde de ceea ce înseamnă falsitate, te conectează din nou la realitate, dar, totodată, ea este umărul pe care poți să plângi, deoarece nu există suflet care să nu fie animat de tristețe sau de dezamăgire.

Prietenia pe care ea ne-o oferă este mai mult decât atât. Dintr-o prietenă, Anida Lasto se transformă pentru adolescenți într-o mamă, o mamă care dă sfaturi, o mamă care te îndeamnă să îți asculți sufletul, chiar dacă, de obicei, cochetezi cu rațiunea. 

"- Sunt suflete care iubesc alte suflete în absență. De-am fi mai aproape, ne-am topi așteptările și am așterne altfel gândurile. Sunt prietenii care se nasc din ploi de visuri și sunt iubiri ce mor în cuvinte nerostite. Murim în pauzele de tăceri. Strop cu strop. Sunt suflete care iubesc alte suflete în explozii de lumini. De-am fi mai departe, artificiile s-ar stinge în nopțile prea reci. Sunt doruri care n-ar rezista în timp și șoapte care s-ar pierde prea ușor. Sunt suflete care iubesc alte suflete în tăcere. Nu se ating, nu își vorbesc, nu se văd și nu se vor. Dar se iubesc mai mult ca alte suflete." 


Dezamăgire, tristețe. Pe toate acestea le simte sufletul. Iubirea, fericirea, zâmbetele piezișe, ele sunt cele care ar trebui să înlăture inevitabilul și să permită sufletului să respire. Dar oare cât de multe îndură acesta, fără ca măcar să se poată plânge cuiva? Cât de mult suferă în tăcere? Cât de mult suferim noi?

Invitabil avem de-a face cu aceste momente, însă când nimeni nu îți este alături, sufletul este cel care plânge pentru tine. Îl observi tu oare?

În contextul acestei cărți, sufletul capătă o conotație diferită. El nu este doar o simplă amintire, ci este o persoană. O persoană care dă sfaturi. O persoană care îndeamnă spre ascensiune. Un suflet mai optimist decât noi toți la un loc.

Anda Lasto a reușit să clarifice aspecte pe care mulți dintre noi le considerăm incerte sau în ceață. În Dialoguri cu Sufletul, protagonistul este chiar sufletul.

De asemenea, aici ni se vorbește despre ofurile pe care fiecare le exprimăm într-un mod mai mult sau mai puțin vizibil. Când această autoare își așterne cuvintele pe hârtie, frazele ce stau la baza acestui volum reușesc să pătrundă sufletul pe de-a-ntregul. 

Nu se pot exprima în cuvinte emoțiile trăite pe parcursul lecturării acestei cărți și uneori este atât de dureros să vezi că tu chiar ai trecut prin clipe grele. Consolarea și raza de soare apare în momentul în care realizezi că nu ești singur în această provocare pe care viața ți-a dat-o. 

Dureroasă, tristă și, totuși, atât de provocatoare și întăritoare, Dialoguri cu Sufletul vine să arate că prietenul adevărat se află chiar în interiorul tău.

Este adevărat, se folosește introspecția și autoanaliza, însă acestea două sunt caracteristice fiecăruia, deoarece chiar noi suntem niște psihologi. Alții suntem mai experimentați, alții mai puțin experimentați, însă cert este că totul pornește de la dorință.

Citind această carte mi-am amintit multe amănunte din viața mea și faptul că eroina a trăit o poveste asemănătoare m-a consolat într-o oarecare măsură. Tot ceea ce îmi mai rămâne mie de făcut este să o felicit pe autoare pentru ceea ce a realizat și pentru curajul pe care l-a dovedit scriind această minunată lectură.

Pentru cei care vor să achiziționeze cartea, aceasta se poate comanda printr-un mesaj la adresa de mail: anida.lasto@yahoo.com.

Vă doresc lectură plăcută! 

Comentarii

  1. Imi plac mult recenziile tale. Tot timpul gasesc o carte noua care sa imi placa. Foarte interesanta si aceasta poveste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îți mulțumesc tare mult pentru cuvintele frumoase!
      Mă bucur că am reușit să te inspir cu această poveste.

      Ștergere
  2. Mie imi plac foarte mult romanele de dragoste. ♥️ Pare foarte interesanta cartea. 👍🏼

    RăspundețiȘtergere
  3. Din cand in cand o astfel de carte e o ca un balsam pentru suflet.

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu am auzit de aceasta scriitoare pana acum. Multumim pentru recenzie!

    RăspundețiȘtergere
  5. Când te identifici cu personajul într-o oarecare măsură, parcă vezi alftel și cartea în sine. Mulțumesc de recomandare, o trec pe listă. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur că te-am determinat să îți dorești să o treci pe lista de dorințe. Îți doresc lectură plăcută!

      Ștergere
  6. Interesanta abordare asupra unui subiect delicat. Eu cam evit astfel de carti, fiindca nu stiu ce impact vor avea asupra mea. Traiesc intens ceea ce citesc, asa ca mai bine citesc carti cu subiecte si abordari mai optimiste.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa este, însă te simți altfel când realizezi că nu ești singurul sau singura care trece sau a trecut prin astfel de situații.

      Ștergere
  7. Recenzia ta mi-a trezit curiozitatea de a citi cartea, toti avem propriile nelinisti si introspectii, mai ales in perioada adolescentei.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Exact!

      Mă bucur că am reușit să îți trezesc o emoție!

      Ștergere
  8. Conflicte interioare toata lumea are, dar pana la oportunitatea mortii sau automutilare e cale lunga si cred ca mai degraba ar trebui tratata cu ajutor specializat.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Așa este, însă aici este vorba despre puterea pe care fiecare o avem în noi, puterea care trebuie descoperită

      Ștergere
  9. Multumesc pentru recenzie! Mi-am pus-o pe lista de "to read" si sper sa am timp in curand sa o devorez. :D

    RăspundețiȘtergere
  10. Tare frumoasa recenzia si subiectul cartii. Imi plac astea gen slice of life. Prea mult comercial in ultima vreme, asa ca sunt in cautarea unor carti ale caror subiecte sunt mai ...reale? Does that make sense? :))

    RăspundețiȘtergere
  11. O carte pe care aș citi-o cu mare drag. O trec și eu pe listă

    RăspundețiȘtergere
  12. O carte simplă și, totuși, atât de profundă...
    o lectură de care fiecare am avea nevoie

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Părerea voastră contează

Postări populare de pe acest blog

Recenzie - Tatăl celuilalt copil de Parinoush Saniee

An apariție: 2017
Autor: Parinoush Saniee 
Categoria: Literatură Universală
Colecția: Top 10
Editura: Polirom
Număr de pagini: 296




Parinoush Saniee este autoarea bestsellerului Cel care ma asteapta, roman interzis de doua ori, cea mai vinduta carte a tuturor timpurilor in Iran. 
Aniversarea a douazeci de ani ii ofera lui Shahab prilejul sa-si revada copilaria, o perioada marcata de conflictele provocate in familie de refuzul lui de a vorbi si de relatia tensionata cu parintele sau. Povestea romanului Tatal celuilalt copil contureaza, prin ochii a doua personaje, viata unei familii iraniene tipice din clasa de mijloc, in care fiecare sufera, intr-un fel sau altul, sub povara rolului pe care i-l impune traditia. Tatal lui Shahab, Naser, este convins ca datoria sa fata de familie se limiteaza la a-i asigura confortul material, ignorind nevoile afective ale sotiei si copiilor. Maryam, mama lui Shahab, este nevoita sa isi sacrifice viata profesionala pentru a se ocupa de casa si de cei trei copii…

Recenzie - Șoareci și oameni de John Steinbeck

Titlu: Șoareci și oameni Editura: Polirom Categorii: Moderni, contemporani Număr de pagini: 160 Autor: John Steinbeck



Soareci si oameni, unul dintre romanele clasice ale literaturii secolului trecut, este o poveste cu nuante parabolice despre prietenie si destin. Personajele centrale sint doi lucratori sezonieri, George Milton, un tinar inteligent si inimos, si Lennie Small, un urias naiv, cu o forta incontrolabila si o intirziere mentala ce il face sa semene cu un copil mare. Cei doi barbati, a caror induiosatoare relatie de prietenie ajunge sa semene a dependenta, se angajeaza ca lucratori la o ferma. Ei au un vis, un ideal, sa stringa bani pentru a-si cumpara un loc al lor, unde sa traiasca „din belsugu’ pamintului”. Insa o serie de intimplari tragice, provocate de naivitatea lui Lennie, de neputinta lui de a distinge raul de bine, le naruie sperantele.
Simțeam nevoia de o lectură serioasă, care să mă determine, la final, să extrag o morală din textul cu pricina. Căutând peLibris.ro, am …

Recenzie - Minunea de R.J. Palacio

Editura: Arthur
Autor: R.J. Palacio
Număr de pagini: 336
Colecția: Cărțile de aur ale copilăriei



„Nu vă voi descrie cum arăt. Indiferent ce grozăvie v-aţi imagina, probabil că este mai rău.“
August Pullman este un băiat de zece ani care a avut ghinionul de a se naşte cu o teribilă diformitate facială. Pentru a-l proteja de privirile şi vorbele răutăcioase ale oamenilor, părinţii săi îl educă acasă, dar într-o zi hotărăsc că a venit vremea ca Auggie să meargă la şcoală.

Minunea este o poveste emoţionantă despre curaj şi bunătate, despre integrare şi acceptare, scrisă cu sensibilitate şi umor. „Nu judeca după aparenţe" pare să fie ideea de la care porneşte R.J. Palacio, iar una dintre cheile de lectură este dată de replica vulpiţei din Micul prinţ: „Nu poţi vedea bine decât cu inima. Esenţialul e invizibil pentru ochi."



Cine s-ar fi gândit că, de fapt, o carte dedicată copiilor nu este doar o carte pentru acei copii care se remarcă prin vârstă? Cine s-ar fi gândit, măcar o clipă, că…