Treceți la conținutul principal

Cu Sano Maxima ai nevoie de o cantitate mică pentru rezultate... MAXIME!

Când vine vorba despre curățenie, mă declar o persoană metuculoasă, care pune, în același timp, foarte mare accent pe produsele pe care le folosește. Cu Sano Maxima , însă, ai nevoie de o cantitate mică pentru rezultate... MAXIME! Și nu glumesc când spun acest lucru! Faptul că am încercat foarte multe produse de curățare și parfumare a rufelor, îmi permite să-ți exprim o opinie clară cu privire la produsele Sano Maxima. Sincer, sunt singurele care m-au surprins plăcut, chiar dacă pe piață există mii și mii de produse.  Am fost super încântată când cei de la Sano mi-au dau vestea cea bună. Care anume? Ei bine, ei mi-au propus să testez produsele Sano Maxima , iar dacă voi fi mulțumită să împărtășesc și cu voi ceea ce mi-a plăcut atât de mult la aceste produse. Chiar dacă pe piață se fac remarcate o mulțime de produse destinare spălării rufelor, Sano are ceva special. Acest ceva, de fiecare dată, mă îndeamnă să vă recomand și vouă gama pe care aceștia o au disponibilă. Și, totuși,

Recenzie - Nu mă tem de Silviu Urdea

Nu mă tem

An apariție: 2016
Autor: Silviu Urdea
Categoria: Literatura română
Ediția: Necartonată
Editura: Libris Editorial
Număr de pagini: 286


Un roman unic, intunecat si sinistru. O carte pe care nu poti sa o lasi din mana pana la ultima pagina. Trei ore in care nu mai respiri.

”Un amnezic se trezeste intr-o camera, supravegheat de o femeie hidoasa pe nume Ihrin, al carei ajutor e un motan perfid si gras…”
Asa incepe Nu ma tem.
O singura recomandare:
CITITI CARTEA !


Liviu Surugiu

„Astazi, in registrul de nasteri al literaturii romane s-a inregistrat numele lui Stephen King de Romania. Sigur, el este cunoscut si ca Silviu Urdea, dar va asigur ca acest alter-ego i se potriveste de minune. Literatura telurica, a carei forta o extrage din subconstient, universul sumbru, precum si personajele sadice, ori pur si simplu zdrobite in nefericirea lor, il apropie pe buna dreptate pe acesta de maestrul literaturii horror. Cat despre cartea de fata, imaginati-va dementa unei Annie Wilkes steroidizata de accentele unui ambient supranatural precum cel din Doctor Sleep. Adaugati la asta suspansul fin al unui Guillaume Musso, plasati actiunea in Romania, suprapuneti, in fine, umorul de calitate marca personala a lui Silviu si veti obtine o noua voce in literatura romana. Una de care, cu siguranta, vom mai auzi.”

Luca Dinulescu

Fragment din carte:

Se afla la o palma distanta de gatul sau, adulmecandu-i pielea. Se hranea cu energia negativa. Iar in urmatoarea clipa, Filip casca ochii la ea. Apoi si-i ridica spre picioare. Pret de un moment a ramas tampit de uimire. Apoi a inceput sa fi e cuprins de furie. Furie ce i-o datora intru totul, nimanui altuia, decat lui Taciune. Motanul se fandosea in jurul turnuletului din pantaloni.
– Bleah! Nu-i mana ei! Fara pic de jena, Taciune ii dadea tarcoale nenorocitului din pantaloni. Cand Filip a tresarit, motanul s-a zburlit ca un ghimpe si s-a repezit intr-o parte, spre marginea patului. Coada ii pendula in aer. Un val de ura ii ameninta capul sa explodeze, mai tare decat insasi durerea surda.
Ii venea sa omoare pisica. Iar soaptele vocii rasunau in minte sacaitor.
– Stoarce-l ca pe un cos, baby-Filip!
In urmatoarele clipe, Ihrin isi reveni din transa si se indrepta de spate. Se simtea stanjenita de modul in care a fost vazuta de catre un biet, amarat si, vai de el, pacient. Parea ca nu l-a bagat de seama pe Taciune, care se afl a de partea cealalta a patului. S-a intors cu spatele la el, expunandu-si dosul plat. Se apleca din nou sa caute ceva in cos.
Ei bine, in acel moment, Filip a ramas singur cu Taciune, care nu parea sa-i acorde o prea mare importanta si sa se DUCA DRACULUI JOS DE PE PAT!
– Stoarce-l ca pe un cos, baby-Filip! STOARCE-L PE NETREBNIC!
Abia atunci observa cat de aproape de mana lui sedea. Se uita piezis la Ihrin. Cotrobaia in cos. Apoi isi atinti privirea spre pis-pis si-i dadu ascultare vocii. Inhata de gatul pisicii si revarsa toata ura pamanteasca ce zacea in adancul fi intei sale, asupra ei. Dar felina, sireata cum era, se zbatu din stransoare si scapa. In incercarea de a nu o lasa din mana, Filip a reusit sa-si agate varfurile degetelor de zgarda cu tepi. Și le-a infipt cu tot cu unghii.



  • Ochii mei au fost ațintiți asupra acestui roman încă de când am auzit de apariția lui, astfel că, datorită celor de la Libris, am ajuns, în sfârșit să pun mâna pe el. Când am început să lecturez această carte, nu știam la ce să mă aștept, deoarece titlul nu îmi sugera prea multe, deși, oarecum, în mintea mea se formase o idee ambiguă cu privire la subiectul cărții. Doar după ce am pătruns în tainele acestei lecturi, mi-am dat seama că titlul este, de fapt, unul foarte sugestiv și ales cu grijă, deoarece în spatele lui se ascunde o adevărată poveste, o poveste care m-a impresionat, deși nu sunt fana acestor cărți, pur și simplu îmi place să mă delectez cu alte lecturi, dar, în acest caz, Nu mă tem de Silviu Urdea, a făcut o excepție și, mi-a intrat în suflet.
  • Fiind acaparată de ceea ce se petrecea în carte, nici să clipesc nu îmi venea, de teamă că o să risipesc secundele ce pot fi dedicate cititului.
  • Un thriller ce impresionează, un roman ce scoate în evidență adevărata identitate a întunericului, căci oameni aflați în lumină, nu se aseamănă cu cei aflați în întuneric și astfel, putem constata că întunericul face diferența.
  • Odată ce am început să citesc, cu greu m-am desprins de poveste pentru a mânca sau pentru a face alte necesități și asta se datorează faptului că autorul a știut cum să creeze o poveste diferită, o poveste care să atragă atenția, dar cel mai important, o poveste care să rămână în inimile cititorilor și după ce lectura poate fi considerată finalizată.
  • Așadar, în cadrul acestei povestiri, o să ne întâlnim cu Filip ce, brusc, se trezește deranjat de lumina slabă a becului ce stă agățat de tavan, dar cel mai enervant este faptul că, deasupra acestuia, plonjează o muscă, ce îi dă bătăi de cap până în ultimele momente. Elementele acestea, becul ce se zgâlțâie, împrăștiind lumină difuză în jur, musca ce nu se dă bătută, încercând să reziste cât mai mult în acel loc lipsit de viață, dau o notă stranie cadrului, ba chiar, te duce cu gândul la acele case bântuite ce sunt prezente în filme sau, mai exact, în legendele și poveștile rostite de către bunici pentru a aduce o urmă de frică în inimile copiilor și nepoților.
  • La început nu știam cum se va continua povestea în paginile ce aveau să urmeze, dar, pe parcurs, m-am adâncit atât de mult în lectură, încât, în momentul în care am ajuns la finele lecturii, tot ceea ce conștientizam era faptul că îmi doresc să mai fie și cred că acesta este singurul defect al cărții, este prea scurtă. Când m-am înrolat mai bine și m-am familiarizat cu personajele, BUM, s-a terminat. Despre sfârșit, însă, o să vă vorbesc mai încolo, acum trebuie să își facă simțită prezența Ihrin. Da, ea. Dar cine este această Ihrin?
  • Din punctul de vedere al protagonistului, ea nu este altceva decât o entitate ce-l sperie, dar, totuși, pe fața ei se oglindește o fărâmă de frumusețe, dar ce să se aștepte el de la o persoană pe care nici măcar nu o cunoștea?

  • Desigur, Ihrin cunoștea bine cauza pentru care Filip se afla unde se afla, într-un loc în care, după spusele ei, acesta a venit de bunăvoie. Totuși, ceva nu este în regulă pentru că Filip nu își amintește cum a ajuns aici, dar nici de ce este aici și mai mult de atât, legat cu o sumedenie de curele și supus electroșocurilor, care după spusele femeii, fac parte din tratament. Dar ce tratament? Pentru ce tratament? Filip nu este ceea ce pare a fi, nu este un om normal, ci este unul al cărui trecut este dat uitării, astfel că oricât de mult și-ar da silința să își amintească măcar o bucățică din trecut, nu reușește. Tot ce își amintește sunt vagi denumiri ale unor termeni biologici și psihologici. Să fi fost, în trecut, student la medicină? Sau poate student în cadrul psihologiei?
  • Cei doi ajung să comunice, bineînțeles, iar Ihrin, pe lângă seria de electroșocuri, îi mai administrează pacientului ei, o mulțime de pastile ce au un rol important, păcat că personajul nostru este prea distrat de alte lucruri pentru a pune puțin lucrurile cap la cap.
  • Mi-a plăcut faptul că, tot în cadrul acestei povești, a existat și o voce interioară care îl sfătuia pe Filip, mai mult spre rău, decât spre bine, astfel că de aici ne dăm seama că acesta are, într-o oarecare măsură, un conflict intern, contrazicându-se cu vocea ce pune stăpânire pe el. Vom vedea că datorită ascultării pe care i-o dă, are de pierdut nu un lucru minuscul, ci ceva ce i-ar fi putut salva viața.
  • Ihrin, într-o altă ordine de idei este un personaj dur, dar îmi place de ea, chiar dacă se comportă destul de nepotrivit cu Filip, ce a ajuns să se considere mort, deoarece din pricina curelelor ce-l țineau captiv, nu îți mai simțea corpul, intuind, astfel, că poate totul este un coșmar.
  • Totuși, în unele momente, femeia îi pune la dispoziție mâncare considerabilă, dar există clipe când mai bine moare de foame, stând cu stomacul lipit de spate, decât să mănânce specialitățile constituite din melci de sezon sau alte ''minunății'' de acest fel. Aici apar și stările de furie ale femeii și la un moment dat, protagonistul va avea parte și de companie, iar acea companie este reprezentată atât de un nou pacient, cât și de un pisoi, Tăciunel, de care am uitat să amintesc.
  • M-a scos din sărite această făptură, probabil doar pentru că personajul principal îl denigra, iar odată cu această pisică, nu știu de ce , mi-a venit în gând o alta, prezentă dacă nu mă înșel în Cenușăreasa. Spun asta, deoarece Tăciunel este descris ca fiind pufos și dolofan, iar faptul că are o stăpână ce mereu îi caută prezența, m-a făcut să fac această asociere.
  • Nu doresc să vă spun tare multe detalii, deoarece doresc să vă las pe voi să descoperiți noutățile ce apar la baza acestui roman, noutăți ce nu au fost așteptate de către mine și care m-au luat prin surprindere și acest fapt mă determină să-l felicit pe autor pentru munca pe care a depus-o pentru a construi acest roman de excepție ce și-a făcut un loc în categoria cărților pe care eu le apreciez și le consider ca fiind cele mai bine.
  • Este prima carte pe care o citesc de la acest autor și țin să spun că am rămas plăcut surprinsă și astfel, acest considerent, mă determină să îi acord cărții cinci steluțe meritate.
  • Finalul cărții te zguduie din temelii și denotă frică, o frică pe care și protagonistul o simte. Astfel, datorită neascultării sale, ajunge să facă ravagii ce nu se vor putea repara. Dar cine va avea de suferit?
  • Nu pot să omit nici faptul că am avut momente în care am râs pe înfundate și momente în care m-am speriat, pentru că atmosfera care se creează este una cât se poate de înfiorătoare, mai ales că există elemente care aduc a straniu și înfricoșător.
  • Am să vă las aici, câteva dintre fragmentele ce mie mi-au adus un gram de fericire și bună dispoziție sau, mai bine zis, fragmente ce m-au făcut să râd, căci după sperieturi, este binevenită o doză de haz.
-Ce să simt, că nu mă mai simt nici pe mine, darăminte pișchiciurile astea. Vai, o să mor, se văicări în continuare.
Dintr-o dată , Ihrin fornăi din nări ca un porc. Părea că adulmecă aerul.
-Ce naiba pute aici?, spuse în timp ce-și lustruia bărbia cu degetul arătător.
-Păi, să știi că...
-Taci!
-De ce?
-Doar în tăcere pot să gândesc.
Clar, ea ar fi trebuit să se afle în locul săi. Gravitatea lucrurilor era de o natură nefirească.
Dar Filip zise sfâșiat:
-M-am pișat pe mine. N-am mai ținut.
-Da, da, normal că n-ai ținut! Te-ai gândit puțin să strigi înainte să faci asta și să-mi uzi patul? Ei bine, află că asta-i locuința ta de-acu înainte.
  • O altă secvență care, de altfel , mi-a adus zâmbetul pe buze este următoarea:
-Să revenim. Îți povesteam despre stră-bunicul meu că era genul de om care dădea bani la cerșetori.
-Dar nu mă interesează.
-Taci, nu mă-ntrerupe. Odată, când eram tânără fecioară, am fost la casa unde am crescut. Am ciocănit și am întrebat dacă pot să mă uit înăuntru. Au spus nu și mi-au trântit ușa drept în nas...
- De aia ai mutră de canal.

  • Sunt sigură că mulți dintre voi ați citit deja cartea și sper să v-a plăcut și vouă atât de mult pe cât mi-a plăcut mie. Are de toate. Exact ceea ce îi trebuie unui cititor, fie că este la începutul pasiunii pentru citit, fie că este avansat.
  • Nu am ce să mai spun, ci tot ce pot să constitui este faptul că pentru mine această carte a fost una plăcută ce și-a pus amprenta în viața mea și povestea, deși finalizată, continuă să facă ravagii în minte mea.
Cartea o puteți achiziționa de aici cu transport gratuit.
Vă doresc lectură plăcută și abia aștept că citesc mai multe cărți de la acest autor, deoarece am înțeles că lucrează la câteva cărți ce o să apară pe piață, odată ce vor fi finalizate.


Comentarii

  1. O recenzie foarte bună, mi se pare foarte interesantă! În viitor o să citesc și eu cartea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dragă, îți recomand cartea cu cel mai mare drag. Nu o sa te dezamăgească, o să vezi!

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Părerea voastră contează

Postări populare de pe acest blog

Doza de sănătate. #2 Care sunt cele mai bogate legume în fier?

Salutare, dragilor! Astăzi în cadrul dozei de sănătate vă voi vorbi despre fier , respectiv despre cele mai bogate legume în fier.  Ce este fierul? Fierul este cunoscut ca fiind un mineral esențial pentru buna funcționare a organismului și, mai mult decât atât, este implicat în multiple procese metabolice. Totodată, acesta este indispensabil în transportul oxigenului în organism, respectiv în respirația celulară.  Și tocmai pentru că este atât de esențial pentru organismul nostru, trebuie să menționez faptul că, pentru a preveni carența de fier, ne este recomandat de către medici să consumăm cât mai multe alimente bogate care conțin în compoziția lor fier. Întrebarea, însă, este următoarea: Consumăm cantitatea indicată de fier? Potrivit specialiștilor în domeniul sănătății, pentru adulți , doza recomandată de fier este cuprinsă între 8 și 27 mg.  Iată, așadar, 5 legume bogate în fier pe care eu le consum foarte des și nu doar pentru că trebuie, ci pentru c

Recenzie - Cu toții suntem făcuți din molecule de Susin Nielsen

Autor: Susin Nielsen Colecție: EpicWave Editura: Epica Număr de pagini: 266   Stewart, 13 ani: un geniu, dar total antisocial. Mama lui a murit si ii simte lipsa in fiecare zi. Ashley, 14 ani: fata populara, mai putin printre profesori – are note groaznice la scoala. Tatal ei a marturisit familiei ca este gay si s-a mutat, dar nu foarte departe...     Destinele lor se intersecteaza atunci cand Stewart si tatal lui se muta cu Ashley si mama sa. Stewart e multumit de situatia creata intr-o proportie de 89,9%, chiar daca incearca cu greu sa se adapteze la noua scoala, dar mereu si-a dorit o sora, iar, de partea cealalta, Ashley este 110% ingrozita. A incercat mereu sa ascunda adevaratul motiv pentru care tatal ei s-a mutat; mai mult decat atat, Stewart i-ar putea ameninta statutul social. Cei doi sunt complet diferiti, dar totusi au un lucru in comun; ei sunt — la fel ca toata lumea — facuti din molecule.     In acest roman amuzant si rascolitor, Susin Nielsen creeaza doi

Recenzie - Fantoma Aniei de Vera Brosgol

Autor: Vera Brosgol Editura: ART Număr de pagini: 222 An apariție: 2017 Dintre toate lucrurile pe care se aştepta Ania să le găsească pe fundul unui vechi puţ, o nouă prietenă nu se număra printre ele. Mai ales nu o prietenă care să fie moartă de un secol. Să cazi într-un puţ e şi-aşa destul de rău, dar viaţa Aniei în sine s-ar putea să fie şi mai oribilă. Îi e ruşine cu familia ei, se jenează cu propriul ei corp şi a cam renunţat să-şi mai găsească locul în liceu. O nouă prietenă – fie ea şi moartă – este exact ce are nevoie. Dar prietena Aniei nu glumeşte deloc când zice că are de gând să-i fie alături pentru totdeauna... Caut să-mi lărgesc cât mai mult orizontul de cunoaștere, dar caut, în același timp, povești noi, care să mă impresioneze. Îmi place să experimentez, mai ales atunci când vine vorba despre universul literar și de aceea, în ultima perioadă, am diversificat lecturile și sper să ajung să citesc cărți din orice domeniu. De această dată, am optat pe