Recenzie - Vassa și Noaptea de Sarah Porter

Vassa și Noaptea

Dată apariție: 12 mai 2017
Titlu original: Vassa in the night
Categoria: Young Adult
Autor: Sarah Porter
Format: Paperback
Număr de pagini: 336
Editura: Nemira

Vassa locuieste impreuna cu mama vitrega si surorile vitrege intr-un cartier in care magia e la tot pasul. Babs, proprietarul magazinului din partea locului, are obiceiul de a-i decapita pe hoti si uneori chiar si pe clientii nevinovati. Asa ca, atunci cand trebuie sa iasa la miezul noptii sa cumpere becuri, se prea poate sa fie o misiune suicidara. Noroc ca are un sprijin: o papusa de lemn, ascunsa intr-un buzunar. Cu ajutorul ei, poate ca va alunga blestemul... 
Inspirat de povestea ruseasca Vasilisa cea Frumoasa, romanul scris de Sarah Porter deseneaza un Brooklyn magic, in care obiectele au suflet si intamplarile se tin lant zi si noapte.

Despre autoare: 

Sarah Porter, scriitoare si profesoara, este autoarea trilogiei The Lost Voices, alcatuita din volumele Lost Voices, Waking Storms si Twice Lost. Locuieste impreuna cu sotul ei in Brooklyn, New York.

Misteriosul Brooklyn, locul unde povestea începe să prindă contur, ascunde multe uși, invizibile pentru alții și extrem de vizibile pentru Vassa. Noaptea și atmosfera predominantă străzilor pustii sunt factorii care oferă locului o imagine stranie, prevăzută cu pericole și cu secrete îngropate de umbra nelipsită a nopții, însă, odată cu soarele, imaginea conturată capătă un aspect cât de cât uman, prezentându-ne-o pe Vassa, pe surorile ei, respectiv pe păpușa acesteia ca fiind potențialii martori ai unei lumi în care niciodată siguranța nu animă pe nimeni. 
Încă de la începutul romanului, prietenia nu ține cont de limite, nici măcar de natură, astfel că în Vassa și Noaptea, prietenia dintre o ființă umană și o păpușă vorbitoare nu reprezintă nimic neobișnuit, ci, dimpotrivă, astfel de întâmplări sunt specifice Brooklynului. 

" - Vassa, spuse Erg cu fermitate, o să fie bine. Cât timp suntem împreună, o să fie bine. Și o să fim împreună mereu! Așa că nu-ți mai face griji!

- Cred că nu pricepi ce spun, păpușă. Faptul că suntem împreună face ca lucrurile să nu fie deloc bine.

- Vaaaasssaaa! Du-te acasă! Ai încredere în mine. Oricum nu e nimeni acasă, în afară de mama ta vitregă, care doarme. OK? 

Surprinzător e că atunci când spune ceva de genul acesta, Erg are dreptate întotdeauna. În orice caz, dacă mă hotărăsc într-adevăr să fug, n-ar fi o idee proastă să îmi fac bagajul mai întâi.

- OK pentru moment. Însă nu promit nimic pentru mai târziu.

- Mă ocup eu de mai târziu, chițăie Erg vioaie. Am absolut tot sub control. " 

Sarcasmul și umorul au frâu liber în a-și face de cap, fiind, totodată, însușiri predominante în ceea ce o privește pe Vassa, respectiv pe Erg. Autoarea reușește, astfel, să dea o tentă amuzantă poveștii, prin prisma celor două personaje construind un roman tipic ce are caracter comic.

" - Ultima ta masă, Erg?

- Sper că nu!

- Chiar? Poți supraviețui după ce mor? Îmi pare foarte rău, Erg, nu m-am gândit decât... decât cum să o fac pe Stephanie să se suporte. Nici măcar nu m-am întrebat cum te vei descurca fără...

- Cine e mortul despre care discutăm? ciripește Erg. Căci nu ești tu, Vassa. Și o anumită prietenă de-ale tale e pur și simplu leșinată de foame, așteptând să-ți dai seama  cât de nemoartă ești. Cu siguranță, nu ești îndeajuns de moartă, încât să nu poți adăuga o cantitate generoasă de muștar, nu?

- Bine. " 

Cum începe toată povestea? În momentul în care Vassa ajunge să locuiască cu surorile ei vitrege, totul ia o întorsătură neașteptată, totul începând cu acel pasaj în care toate becurile din casă își încetează întrebuințarea, stricându-se sau arzându-se. Misterul rămâne neelucidat, până la urmă, însă până acolo, Vassa trebuie să treacă prin multe situații nefaste. Începe prin a se duce să cumpere becuri la un magazin numit BY's, iar datorită acestei secvențe consemnate în carte, sunt tentată să cred că se produce inevitabilul, făcându-și, astfel, apariția în cadru, personaje noi, precum Babs.
Babs este personajul care accentuează caracterul grotesc al romanului, în condițiile în care înfățișarea ei lasă de dorit și stârnește fiori pe șira spinării. De asemenea, nu putem omite faptul că prin ochii ei se oglindesc frânturi dintr-un trecut nefast, singura consolare pe care o are în prezent fiind particularizată prin intermediul magazinului pe care îl deține. Personalul atinge cote maxime în ceea ce privește bizarul, întregul cadrul putând fi încadrat, cu ușurință, într-o povestea mai puțin obișnuită, plină de suspans.
Întâmplările neașteptate fac volumul să fie precum un iceberg, un iceberg care se topește, picăturile emanate fiind precum o alifie pentru suflet, hrănindu-l, totodată, cu imprevizibil.
Visele Vassei sunt departe de a fi reale, amplitudinea lor, determinând-o să intre într-o stare caracteristică minților meditative. Ca protagonistă, aceasta reușește să fie un magnet care atrage după sine gânduri suicidale, care au un punct de pornire reprezentativ, acesta fiind evidențiat prin mintea Vassei, un nemaipomenit caracter feminin pe care Sarah Porter l-a creat cu atât de multă precizie.
De asemenea, există în carte acest caracter Babs pe care îl disprețuiesc, datorită egoismului pe care îl stăpânește, dar, totuși, are un rol bine stabilit, iar grotescul îi ține parte și ține cu dinții ca nu cumva să aibă vreo fortăreață prin care să scape.

" - Atunci, ar fi bine să începi, nu? Mă aștept ca totul să fie imaculat și strălucitor până dimineață.

- Bine, îi spun; s-ar putea să fie mai bine decât să lucrez la casa aceea de marcat dementă. Afară, aerul e proaspăt și liber, chiar dacă eu nu sunt. Simt cum sângele lebedelor mi se strecoară pe sub haine. Ai o lopată?

- Ei, dar cum să cureți zăpada cu o lopată? Mai bine cu o periuță... un puf de la prietenele tale de aici... un fir de păr de pe creștetul tău. Așa se face, fetițo. 

La început nu pricep, căci este o nebunie de neînțeles. Babs stă zâmbind răbdătoare, dar măcar ochiul ei care se rostogolește își vede de treabă pentru moment, stând în orbită, unde îi este locul. Apoi înțeleg. 

- Îmi cer să curăț fulgii de zăpadă individual? Unul câte unul?

- Ai grijă să nu-i spargi. Pot fi fragili pe la margini. " 

Vassa ca personaj mi-a atras atenția, astfel că aceasta nu este, nicidecum, o personalitate încadrată în sfera normalului, ci în caracterul ei reflectă o notă specială, fiind, pe de altă parte, o adeptă a comunicării cu alte ființe, precum lebedele, firavele și mlădioasele păsări care prin albul penajului denotă puritate.
Trecutul își lasă amprentele asupra personajelor, storcând de la aceștia nostalgie, stare de meditație și ură pentru persoane, odată importante. Datorită lui, cititorul poate să se bucure de două lumi diferite, prima de domeniul trecutului, iar a doua de cea a prezentului. Informațiile trebuincioase sunt reliefate, tot prin intermediul unui timp trecut, astfel că datorită acestui aspect ni se oferă posibilitatea de a ne detașa de realitatea crudă, caracteristică lumii prezente.
Punctez și acel pasaj în care se face referire la un moment din trecut, în urmă cu șase ani, pe când Zinaida, mama protagonistei, trăia, iar aceasta dorea cu tacită ardoare ca Vassa să fie protejată de însăși păpușa Erg.

" - Păpușa o va ocroti. Dumnezeu știe că tatăl ei nu o va face. De ce nu ai vrea asta pentru ea, Bea? Îți amintești, nu-i așa, că străbunicii mei te-au ajutat să scapi din Rusia? Că ai locuit cu ei la Paris, când nu aveai unde să te duci? Că ai crescut-o pe bunica mea aproape ca și când ar fi fost a ta? Ești prietena familiei mele de generații întregi. Știu că îmi vei fi prietenă acum, când am cea mai mare nevoie de tine!

- Am fost prietena familiei tale și am fost și alte lucruri. Știi. Păpușa o va ocroti, sigur, dar totodată o va orbi, conducând-o spre o parte a vieții pe care ar fi mai bine să o lase deoparte. Știi, Zinnie. Să nu îmi zici că tu știi ce faci! Ce îți spui, că drăgălașa Vassa poate să se învârtească printre oamenii de calitate, să valseze la petrecerile noastre și să evite cumva pericolele pe care le aducem cu noi? Crezi că poate face asta, când mie îmi ceri să fac legământul? Ah, dar știi prea bine ce am fost. Nu pun trecutul acela deoparte când iau bucata asta de lemn în mâinile mele bătrâne. " 

Ceea ce visează Vassa ne face să valsăm și noi, cititorii, pe aripile vântului, cadrul nocturn fiind un substitut al nepătrunsului orizont negru. Vassa plutește peste o graniță întunecată. Zboară în noapte.
Acest cadru nocturn întră în perfectă concordanță cu înfățișarea motocicliștilor prezenți în visul Vassei, îmbrăcămintea lor etalând duritate, insensibilitate și o inegalabilă postură impozantă.

" Un al doilea motociclist se învârtește în cerc dedesubtul nostru, ocolind încontinuu parcarea. Pare mai mic și mai îndesat decât prietenul meu, ca și când cineva ar fi făcut o treabă de mântuială, zămislindu-l din rămășițe. Dar și el este înveșmântat în piele neagră, strâmtă, motocicleta lui e neagră și sonoră, iar vizorul pare mult prea întunecat ca să văd prin el. Nu cred că se vede, dar s-ar putea să simtă ceva, căci își întinde gâtul spre noi. Un strigăt fără sunete, gutural îi iese din gură. Sună atât de jalnic, pe de-o parte ca o mașinărie și pe de alta ca un copil cerând ajutor. " 

Pe parcursul lecturii se va observa că se emit păreri la adresa Vassei, Noaptea fiind un cadru nocturn destinat viselor, dar și un important critic în materie de calități.

" - Noaptea te vede, Vassa, îmi spuse el în cele din urmă.

Încearcă să schimbe subiectul?

- Presupun că noaptea vede tot. Dacă vede.

Clatină din cap, iar casca lui imensă se leagănă dintr-o parte în alta.

- Noaptea vede că tu... intenționezi să fii bună. Să ajuți. La început a văzut că ea doar te urăște și asta a fost îndeajuns... pentru a-ți permite o briză în întuneric, pentru a aduna ce se pierduse. Acum aude mesagerul. Acum știe mai mult. " 

Față de alte romane încadrate în genul Young Adult, Vassa și Noaptea are la bază alte priorități, iubirea, fiind, de această dată, pe un loc secund, dar, totuși, există și oferă scrierii, pe alocuri, o tentă romantică.

" O parte din mine crede că ar trebui să îi spun că m-am îndrăgostit de altcineva, dar, de vreme ce tocmai mi-a zis că treaba asta nu are de-a face cu mine, pare prea stânjenitor. În plus, motociclistul nu este câtuși de puțin uman, astfel că lucrurile nu vor duce probabil nicăieri. Chiar și nemort ar fi un progres. " 

Va reuși oare Vassa să ajungă la finalul mult dorit de ea? Când viața lui Erg va fi în pericol, deoarece Babs o răpește, va fi destul de puternică pentru a duce misiunea la bun sfârșit? Face  față crimelor care se simt ca la ele acasă?
Vassa și Noaptea este un altfel de Young Adult, unul care nu surprinde, în esență, iubirea dintre un băiat și o fată, ci miezul poveștii este constituit de iubirea, respectiv prietenia dintre o păpușă și o ființă umană. Când Noaptea își face simțită prezența, povestea începe să prindă contur, ajungând să acapareze cititorul prin misterul pe care îl emană și prin scenele fantasy ce pun capac întâmplărilor.
Recomand cu mare drag această carte, deoarece veți avea prilejul de a vă aventura într-o poveste pentru adolescenți mai altfel, diferită, dar calitativă.

Mulțumesc editurii Nemira pentru exemplarul oferit spre recenzare. Vassa și Noaptea poate fi achiziționată cu doar un click aici.

Steluțe:

Lectură plăcută!