Interviu cu Natașa Alina Culea #2

Interviu

Poate mulți dintre voi o cunoașteți pe Natașa prin intermediul altor interviuri sau prin cărțile publicate de aceasta. Eu am ajuns să cunosc, virtual, o persoană minunată și, deși n-am citit cărțile ei, dar urmează, mi-a rămas la suflet și prin întrebările pe care le voi consemna mai jos am avut prilejul de a afla câte ceva despre ea. De asemenea, până în momentul de față, Natașa a publicat un număr de patru cărți (Natașa, bărbații și psihanalistul , Marat, Lupii trecutului. Sofia, respectiv Nopți la Monaco. Cât de curând, în cadrul editurii Librex Publishing va apărea și cartea cu numărul cinci, intitulată Visele nu dorm niciodată. Sincer, eu abia aștept să descopăr stilul folosit de autoare în cărțile sale și sunt sigură că nu mă va dezamăgi.
Încă de la început, vreau să îi mulțumesc pentru timpul acordat și pentru răspunsurile ample și frumoase pe care mi le-a dat.

1. În primul rând vreau să te felicit pentru minunatele carți scrise. Cum a luat naștere totul?

Răspuns: Mulțumesc frumos, Daniela! Sentimentul poate fi descris și așa: „Sunt atâtea cuvinte în mine care vor să iasă și să moară sub razele de lună” (citat din Lupii trecutului. Sofia). M-au ajutat cei din jurul meu care îmi spuneau să le scriu mai multe e-mailuri pentru că sunt foarte amuzante sau descriptive. Desigur, nu mă refer acum la corespondența de serviciu. Am început să scriu Natașa, bărbații și psihanalistul, prima mea carte, acum trei ani de zile, iar de atunci nu m-am putut opri.

2. Ce senzații ai avut atunci când ai ținut pentru prima dată propria carte în mână?

Răspuns: A fost mai degrabă o senzație de déjà vu. Știi de ce? În filmul Matrix este o metaforă extraordinară: Folow the white rabbit. Eu asta am făcut, știam înainte de a fi publicată prima carte că așa se va întâmpla. Am primit un cadou de la sora mea cu câteva luni înainte să fie să trimit manuscrisul editurilor, cartea mea tipărită, un singur exemplar. Acesta a fost my white rabbit. Am știut atunci ce va urma. Par superstițioasă? Poate de aceea iubesc atât de mult scriitorii ruși :D

3. Cu ce personaj te-ai identifica cel mai bine? Un personaj din cărțile tale.

Răspuns: Cu toate! Una dintre ideile dezvăluite în cartea Visele nu dorm niciodată este că toți ceilalți reprezintă fețete ale noastre, că nu suntem doar interconectați, ci intraconectați – această teorie are implicații ample, profunde și sistematizate deja în câteva discipline avangardiste. Sunt Natașa, Sofia, Nika, Fabian, Lea, Selene, Alina, Arthur și multe alte personaje integrate în cărțile mele.

4. Pe lângă scris, ce alte activități obișnuiești să mai practici?

Răspuns: Am un pisoi cu care încerc să mă joc până mă lasă să dorm noaptea, citesc, practic Yoga, mă uit la filme, fotografiez…

5. Cu toții știm că există și oameni care nu văd profunzimea cărții și acest lucru se soldează cu păreri negative, chiar dacă respectiva carte nu a fost citită în întregime. Ce părere ai despre aceștia?

Răspuns: Sunt și cărți la care nu ai ce adâncime să sondezi. Am întâlnit și eu destule. Știi, poate că nu există cărți decât pe criteriul potrivirii cu gusturile unui anume grup de oameni. Unii preferă romance, alții fantasy sau young adult iar alții nu au pregătirea necesară să atace o carte mai criptică și se mulțumesc cu lecturi facile pe care piața de carte le azvârle zilnic. Nu judec, dar observ. Niciun om nu este mai bun decât altul, suntem doar pe trepte diferite. Nu vorbim acum de extreme, nu cred că putem compara o carte a lui Dostoievski cu o salvă de tun al marketingului mioritic.

6. Bănuiesc că orice autor, pe lângă scris, mai și citeste. Care sunt genurile tale preferate? Autorii favoriți?

Răspuns: Sau dacă nu citesc, ar trebui. Prefer cărțile romantice, cele psihologice, realiste, naturaliste, existențialiste, erotice, cele de autoeducare și multe, multe altele. Este o perspectivă destul de cuprinzătoare, dar mă axez pe acei autori care nu doar povestesc, dar și înțeleg substratul implicării personajelor, păienjenișul motivațiilor acestora, logica nescrisă a evenimentelor transpuse din perspectiva celui care anticipează și empatizează. Cât despre autori, voi enumera doar câțiva, lista este foarte lungă: I. Turgheniev, G. Flaubert, G. Călinescu, N. Stănescu, C. Petrescu, G. Mihăescu, M. Eliade, L. Bromfield, H. de Balzac, A. Nin, L. Tolstoi, N. Gogol. A. Cehov, Ch. Dickens, G. de Maupassant, Ch. Baudelaire etc. Ultima adăugată pe listă este Isabel Allende.

7. Preferi să scrii ziua sau noaptea? De ce?

Răspuns: Cele mai bune idei îmi vin seara târziu sau dimineața devreme, atunci mintea mea este un teren foarte fertil pentru ceea ce vrea să încolțească în ea. La granița dintre vis și realitate se petrec toate aceste minuni. Lupii trecutului. Sofia a pornit de la un vis, deși doar vis nu era, o viziune suprarealistă și erotică de-a binelea.

8. Cum preferi să îți petreci timpul liber? În familie? Citind? Scriind? De ce?

Răspuns: Depinde foarte mult de starea mea de spirit. Nu putem face mereu același lucru, nici măcar dacă am vrea. Atunci când zboară timpul, iar eu nu-i simt bătaia de aripi, înseamnă că fac ceea ce-mi place. Familia mea cuprinde și toți oamenii cu care rezonez, este o familie bazată pe reciprocitate, valori comune, iubire și respect. Visul meu este să formez cumva o comunitate de oameni dragi cu care să locuiesc, nu neapărat în aceeași casă, dar în case situate la distanță mică una față de cealaltă, astfel că vom avea și intimitate, dar și beneficiile de a trăi alături de oamenii preferați. Imaginează-ți, pleci undeva și nu este nevoie să te îngrijorezi cine are grijă de copilul, cățelul sau pisica ta. Faptul că locuiesc în Sofia mi-a deschis ochii asupra acestui aspect, știu ce înseamnă distanța și mai știu că ea nu este necesară. Cum este să îți bei cafeaua zilnic cu prietenele. Sună extraordinar, nu?!

9. Ce plănuiesti să publici în viitor?

Răspuns: Voi scrie continuarea romanului „Nopți la Monaco”, dar am și o surpriză pe care o voi dezvălui la momentul potrivit – veți vedea de ce. Să spunem că este un drum cu sens unic următoarea mea carte.

10. Ce mesaj ai pentru viitorii scriitori sau pentru cei care sunt la început de drum?

Răspuns: Presupunând că sunt talentați, să muncească! Talentul nu este nimic fără muncă, dar nici munca fără talent. Drumul nu va fi unul lin, dar dacă fac ceva ce își doresc cu adevărat, să continue și satisfacțiile nu vor întârzia să apară.

Mulțumesc, Daniela, mulțumesc!

Țin să mulțumesc, din nou, autoarei Natașa Alina Culea pentru timpul acordat si pentru aceste răspunsuri care ne oferă prilejul a o cunoaște într-o oarecare măsură!

Ne citim data viitoare!