Interviu cu Bogdan Ispas #3

Interviu

L-am descoperit pe Bogdan Ispas prin intermediul cărții Fiicele Lunii. Atingerea. Am lecturat acest prim volum din serie cu sufletul la gură sau, mai bine zis, exact după ce l-am primit, l-am și devorat, chiar dacă, în momentul acela, citeam alte cărți. Nu regret că am citit-o, ci dimpotrivă, o recomand cu cel mai mare drag și aștept cu nerăbdare și următoarele volume. Can't wait!
După cum v-am comunicat deja, am ales să creez cât mai multe interviuri pentru a oferi posibilitatea atât mie, cât și vouă, cititorilor, să aflați cât mai multe despre îndrăgiții autori contemporani ai literaturii române.

1. În primul rând, vreau să te felicit pentru minunata carte scrisă. Cum a luat naștere totul?

Răspuns: Mulțumesc  pentru apreciere. Totul a luat naștere când am simțit nevoia să mă exprim altfel.  Aveam nevoie de o altă modalitate de a mă descărca emoțional așa că am început să scriu, deși nu o mai făcusem până atunci. Bineînțeles, scriam cu convingerea că nu o să public niciodată. De fapt, nici nu aveam de gând să ofer cuiva cartea spre a fi citită. La început a fost jurnalul meu diferit, apoi a devenit un țel.

2. Ce senzații ai avut atunci când ai ținut pentru prima dată propria carte în mână?

Răspuns: Este greu de explicat în cuvinte. Până în acel moment totul părea ireal. Faptul că manuscrisul a trecut prin mâinile unui redactor care s-a declarat încântat de idee, coperta, perspectiva unei lansări. Toate astea făceau parte dintr-un vis din care așteptam să mă trezesc la un moment dat. În momentul în care am primit acasă varianta pentru bun de tipar și am văzut numele meu scris pe copertă am conștientizat cât de adevărat este. Am simțit mândrie, fericire. Ca să fiu total sincer, am simțit și un fel de de panică ce s-a instalat la gândul că munca mea va ajunge în mâinile unor oameni pe care nu îi cunosc și care vor avea păreri pro și contra. Dacă îmi este permis să fac o analogie, aș spune că am simțit ceea ce simte o mamă când își ține pentru prima dată copilul în brațe.

3. Cu ce personaj te-ai identifica cel mai bine? Un personaj din cartea ta.

Răspuns: În fiecare personaj sădesc o bucățică din mine. Însă dacă ar fi să aleg atunci aș spune că Ana deține cea mai bună candidatură pentru acest rol. Pentru că ei i-am atribuit trăsăturile mele în cea mai mare parte.

4. Pe lângă scris, ce alte activități obișnuiești să mai practici?

Răspuns: Îmi place foarte mult să joc tenis de câmp, evident că îmi place să citesc cât de mult pot și, dacă săptămâna ar avea măcar o zi în plus, probabil că aș relua și cursurile de dans pe care le-am intrerupt acum ceva timp.

5. Cu toții știm că există oameni care nu văd profunzimea cărții și acest lucru se soldează cu păreri negative, chiar dacă respectiva carte nu a fost citită în întregime. Ce părere ai despre aceștia?

Răspuns: Nu obișnuiesc să judec reacțiile cititorilor. Faptul în sine de a exista o reacție este îmbucurător pentru că înseamnă că munca mea a fost destul de apreciată încât să nască dorința de a fi citită. Fiecare om are preferințele lui și, implicit, anumite așteptări atunci când decide să citească o carte. Și eu le am pe ale mele și, în aceeași măsură, și eu am fost dezamăgit de unele cărți pe care le-am citit. Însă am continuat să apreciez autorul pentru că, indiferent dacă mie mi-a plăcut sau nu, el a depus același efort ca să o scrie. Încerc să rămân cu picioarele pe pământ și îmi repet mereu că trebuie să fiu pregătit pentru orice părere. Sunt conștient că nu am cum să mulțumesc pe toată lumea. Însă este de apreciat acel cititor care își exprimă opinia, fie ea pozitivă sau negativă, dar vine și cu argumente solide cu care să susțină acea opinie.

6. Bănuiesc că orice autor, pe lângă scris, mai și citește. Care sunt genurile tale preferate? Autorii favoriți?

Răspuns: Îmi plac foarte mult cărțile polițiste, cele din categoria thriller, evident fantasy, fiction dar nu numai. De obicei, decizia de a cumpăra o carte se bazează pe subiect. Dacă subiectul cărții mă atrage atunci o cumpăr indiferent de categoria din care face parte.  Iar ca autori preferați trebuie să menționez Dan Brown, Agatha Christie, Rodica Ojog Brașoveanu, Jeffery Deaver, Kate Morton, J.K.Rowling (căreia îi voi fi pe veci recunoscător pentru universul pe care l-a creat).

7. Preferi să scrii ziua sau noapte? De ce?

Răspuns: De obicei mă așez la birou în prima parte a zilei pentru că atunci mintea mea este limpede și odihnită. Dar am momente în care scriu și seara, atunci când liniștea se așterne în jurul meu.

8. Cum preferi să îți petreci timpul liber? În familie? Citind? Scriind? De ce?

Răspuns: Pentru că în cursul săptămânii nu prea reușesc să scriu atunci prefer ca în weekend să fac acest lucru cât mai mult.

9. Ce plănuiești să publici în viitor?

Răspuns: Momentan, întreaga mea atenție este axată pe finalizarea seriei Fiicele Lunii, pentru care lucrez deja la volumul al treilea. Dar am și alte idei care sper să se materializeze în viitor.

10. Ca să încheiem acest interviu într-o notă comică, vreau să mă raportez puțin și  la copilărie. Care este momentul cel mai amuzant de care tu îți aduci aminte?

Răspuns: Primul care îmi vine în minte este acela în care am mers pentru prima dată la mare. Cred că aveam vreo șapte ani. Părinții mi-au spus să nu adorm pe drum ca să văd și eu traseul. Evident că am adormit iar când m-am trezit i-am întrebat pe ai mei foarte senin “Unde este traseul?”. Habar nu aveam ce înseamnă noțiunea de traseu.  Au râs de mine și o fac și acum când își amintesc.

Mulțumesc, încă o dată, autorului pentru timpul acordat și pentru răspunsurile sincere!

Noi ne citim data viitoare.